Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a transmis Comisiei Europene o scrisoare de intenție pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory, parte a unei inițiative strategice europene care vizează consolidarea suveranității tehnologice și a capacităților continentale în domeniul inteligenței artificiale, a anunțat, luni, Ministerul Economiei, într-un comunicat transmis comunității antreprenoriale StartupCafe.ro.
Candidatura României a fost transmisă în cadrul EuroHPC Joint Undertaking, în conformitate cu AI Act și obiectivele Uniunii privind suveranitatea tehnologică.
„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generație pentru frații noștri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre – și aici trebuie să menționez Ucraina și Turcia – care și-au exprimat susținerea fermă față de această nevoie comună. Această inițiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovația, suveranitatea tehnologică, securitatea cibernetică, incluziunea și reziliența.
Este despre a ne asigura că nicio țară din această regiune nu rămâne în urmă. Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure și pregătite pentru viitor, ancorate în spiritul unității europene comune”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (care urmează să preia Ministerul Energiei, în noul Guvern Bolojan).
Propunerea României este susținută de un consorțiu național format din actori publici, privați și academici și vizează dezvoltarea unei infrastructuri AI.
Este vorba despre o „arhitectură hibridă capabilă să deservească atât procese complexe de antrenare, cât și de inferență AI, într-un cadru operațional robust, sigur și sustenabil”, conform Ministerului Economiei.
Concret, proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații distincte: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), ambele selectate pentru avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală și acces la conectivitate internațională de înaltă capacitate.
„Astfel, vorbim de un proiect ce va fi alimentat de un mix energetic de până la până la maxim 1.500 MW, sigur, accesibil și sustenabil, care poziționează România ca un centru strategic pentru calculul de înaltă performanță, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon” - susține Ministerul Economiei.
Propunerea României se bazează pe faptul că Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare și de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică și cabluri submarine. La rândul său, la Doicești (jud. Dâmbovița) ar urma să fie amblasat proiectul reactoarelor nucleare de mici dimensiuni (SMR).
Giga-fabrica AI propusă de România ar avea ca beneficiari companii din domenii precum energie, bunuri de larg consum, tehnologii avansate, dar și startup-uri inovatoare și institute de cercetare. „Consorțiul va fi extins și consolidat pentru a reflecta mai bine cerințele pieței și amploarea acțiunii planificate”, a menționat ministerul.
În elaborarea acestei aplicații, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a beneficiat de sprijinul experților internaționali din cadrul Băncii Mondiale și a biroului din România al organizației.
Dimensiunea de securitate cibernetică este una prioritară, fiind sprijinită de expertiza acumulată de România în acest domeniu, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).
Pe lângă contribuția la consolidarea capacității AI europene, proiectul propus va funcționa ca un catalizator pentru inovare în Europa Centrală și de Est, cu impact direct asupra proceselor de reconstrucție digitală din Ucraina, integrare tehnologică în Republica Moldova și extindere a serviciilor AI către Serbia și Turcia.