Noul sistem de selectie si criteriile pe care trebuie sa le aiba in vedere fermierii care vor bani europeni sunt esentiale pentru obtinerea fondurilor din noul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020 al Romaniei, aprobat, marti, de Comisia Europeana.
StartupCafe si Asociatia Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) publica un articol realizat de consultantul Constantin Leonte, vicepresedinte al ACRAFE, care sa ajute fermierii la intocmirea proiectelor europene.
Sistemul si criteriile de selectie pentru proiectele din sectorul vegetal aferente masurii de investitii in ferme din PNDR 2014-2020
Din experienta fondurilor pentru agricultura si dezvoltare rurala din ultimii 7 ani se stie ca nu este suficient ca un proiect sa respecte toate conditiile obligatorii pentru a fi si finantat.
La cele mai importante masuri de investitii pentru sectorul privat, intotdeauna fondurile solicitate prin proiectele depuse au depasit cu mult valoarea fondurilor alocate sesiunii respective de proiecte, fapt ce a generat permanent nemultumirea solicitantilor. Criteriile de selectie si punctajele acordate faceau diferenta si niciodata nu puteai fi sigur daca proiectul depus va fi finantat, pentru ca totul depindea de numarul proiectelor depuse, de valoarea fondurilor solicitate si, in ultima instanta, de punctajul pe care il avea fiecare proiect depus.
Ce inovatii aduce noul sistem de selectie a proiectelor pentru agricultura
Noul sistem de selectie al proiectelor conceput de Ministerul Agriculturii isi propune sa rezolve cel putin una dintre aceste probleme: predictibilitatea selectiei unui proiect in functie de punctajul calculat.
Inca din anuntul oficial de lansare a submasurilor (publicat in data de 25.03.2015 pe site-ul www.apdrp.ro), se precizeaza faptul ca sesiunea de depunere a proiectelor pentru cele 3 submasuri lansate se desfasoara continuu pana la 30 octombrie 2015, astfel evitandu-se inca un aspect negativ al programului anterior cand, din cauza faptului ca o sesiune de proiecte dura intre 1 si 2 luni, se crea o presiune uriasa asupra solicitantilor, cu repercusiuni asupra calitatii proiectelor, dublata de o mare incertitudine asupra selectarii acestora.
In actualul sistem, rapoartele de selectie se vor elabora lunar (cuprinzand toate proiectele depuse in luna respectiva), dar vor intra in procesul de evaluare si selectie doar cele care depasesc un anumit punctaj (asa-numitul "prag de calitate"). De exemplu, pentru proiectele depuse in perioada 25.03-30.04.2015 vor fi selectate pentru finantare doar proiectele care cumuleaza minimum 85 de puncte.
Pragul de calitate scade cu cate 10 puncte in fiecare luna, astfel incat in ultima luna de sesiune (octombrie 2015), ar putea fi selectate si proiectele care au punctajul minim obligatoriu de 30 de puncte.
Bineinteles ca nici acest sistem nu poate garanta ca toate proiectele cu minimum 30 de puncte vor putea fi finantate, dupa cum este posibil ca sesiunea sa fie oprita pe parcurs, daca proiectele depuse pana la un anumit moment atrag toata alocarea lansata pentru anul 2015 de 205,7 milioane euro.
Exista insa si mecanisme de alocare a unor fonduri suplimentare aferente anilor urmatori, pe care ministerul le va aplica, daca situatia o va impune.
Conform acestui sistem, daca din evaluarea criteriilor de selectie calculezi ca ai, de exemplu, un punctaj de 45 de puncte, atunci stii sigur ca abia in luna august 2015 proiectul tau este "planificat" sa fie selectat pentru finantare, asa ca ai mai mult timp de gandire si de elaborare.
In acest caz, calitatea proiectului poate si trebuie sa creasca, astfel incat sa fie mai bine fundamentat, mai realist si cu sanse de finalizare conform investitiei aprobate. Foarte multe proiecte au esuat pentru ca au fost realizate foarte repede, fara un proces de programare realist din punct de vedere economic si financiar, fara o corecta si prudentiala planificare a resurselor (in special financiare) care contribuiau la succesul implementarii proiectului, dar si la sustenabilitatea acestuia in perioada de monitorizare.
In cadrul acestui nou sistem de selectie se aplica un alt element de noutate, respectiv faptul ca solicitantul isi face o autoevaluare a punctajului in cadrul cererii de finantare. Cu alte cuvinte, agentia finantatoare "te crede pe cuvant" in prima faza de depunere a proiectului, cand declari ca ai, de exemplu 55 de puncte si ai depus proiectul in luna in care esti "planificat" sa fii selectat (in acest caz fiind iulie 2015).
Agentia alege deci in iulie proiectele cu minim 55 de puncte si incepe verificarea acestora in baza punctajului inscris de solicitant in cadrul proiectului, in baza autoevaluarii facute de acesta. Proiectele care au punctaj evaluat de solicitanti sub 50 de puncte nu intra in evaluare.
Insa, daca expertii descopera ca ti-ai supraevaluat punctajul cu mai mult de 20%, esti sanctionat cu includerea proiectului la ultimul raport de selectie, unde vei concura cu toate proiectele ramase nefinantate pana la acea data. Dar in acest caz sansele de finantare sunt mult mai scazute.
Ce concluzie putem trage? Trebuie sa iti evaluezi foarte bine criteriile de selectie pe care le poti indeplini si pentru care poti fi punctat. Punctajul corect iti va arata in ce luna poti fi finantat, dar daca l-ai gresit, poti sa fii drastic sanctionat.
Asa ca, in cele ce urmeaza, va prezint un mic ghid de autoevaluare a criteriilor de selectie, dar pentru a descoperi toate elementele acestui proces trebuie sa analizati atent precizarile din Ghidul solicitantului.
Criteriile de selectie si punctajele pentru proiectele din sectorul vegetal
Sistemul criteriilor de selectie cuprinde un set de 8 principii, separat pentru sectorul vegetal de cel animal. Fiecare principiu are un anumit numar de criterii, in functie de care se acorda punctajele in mod diferentiat.
1. Pentru sectorul vegetal, este de retinut ca prin primul principiu se acorda punctaje numai fermelor de dimensiuni medii, respectiv celor care au dimensiunea economica intre 12.000 si 250.000 euro productie standard, calculata prin modalitatea prezentata in ghid la pagina 7 (si explicate si in primul articol, publicat in data de 16 aprilie 2015).
Insa pentru acordarea punctajului trebuie calculata dimensiunea economica a exploatatiei ca urmare a finalizarii investitiei, asa cum este descrisa in studiul de fezabilitate!
O investitie simpla de achizitie masini agricole, in principiu, nu duce la cresterea dimensiunii economice a unei ferme ca urmare a realizarii investitiei (ca regula generala, suprafata luata in calcul in proiect nu prezinta variatii decat ca urmare a modificarii structurii culturilor). In schimb, daca investitia consta in noi obiective de investitii de natura sa creasca suprafata aferenta productiei (de exemplu, legume sau ciuperci in spatii protejate), constructia unui astfel de spatiu prin proiect duce evident la cresterea dimensiunii economice a fermei.
In functie de dimensiunea economica (d.e.) astfel calculata, solicitantii pot primi punctaje cuprinse intre 15 puncte (pentru o d.e cuprinsa intre 12.000 si 50.000 euro) si 11 puncte (pentru o d.e cuprinsa intre 100.000 si 250.000 euro). Fermele cu d.e. cuprinsa intre 50.000 si 100.000 euro primesc 13 puncte.
2. Al doilea principiu de selectie vizeaza sectoarele considerate prioritare prin PNDR 2014-2020. Legumicultura in spatii protejate (solarii si sere), precum si ciupercariile in spatii climatizate, primesc punctajul maxim la acest criteriu (15 puncte pentru productia de samanta pentru legume sau 14 puncte pentru productia propriu-zisa de legume si ciuperci, precum si pentru productia de material saditor). Culturile de plante oleaginoase si proteice primesc 13 puncte, iar cerealele si cartofii 11 puncte. In cazul in care o ferma are in exploatare (sau va avea prin proiect) culturi punctate diferit, se va obtine punctajul aferent culturii predominante din punctul de vedere al dimensiunii economice ca urmare a implementarii proiectului.
3. Al treilea principiu de selectie vizeaza promovarea lanturilor alimentare integrate, respectiv daca activitatea de procesare este descrisa in proiect , fie ca se desfasora la nivelul fermei (criteriile 1 si 2) fie la un tert procesator (criteriile 3 si 4).
De retinut ca lantul productie primara ￢ comercializare nu se puncteaza in cadrul acestui principiu de selectie, fapt ce dezavantajeaza evident pe marea majoritate a fermierilor care produc produse agricole destinate consumului sau comercializarii in stare proaspata (legume si ciuperci in spatii protejate, cartofi) sau pe cei care activeaza in sectoare unde productia interna este mult superioara necesarului intern de procesare si se exporta ca atare (unele cereale).
Din pacate, la acest principiu nu pot castiga punctaj nici proiectele care aduc in mod evident o crestere a valorii adaugate a produselor agricole (prin depozitare, conditionare, sortare, ambalare), fapt ce ar putea face totusi obiectul unei modificari viitoare a programului. Lipsa valorii adaugate si a calitatii productiei primare sunt deficiente structurale ale productiei agricole primare in Romania si ar trebui tratate prioritar. Nu doar procesarea adauga valoare productiei agricole primare.
Situatiile in care se pot atribui punctaje in cadrul acestui principiu de selectie sunt:
a. daca produci materie prima agricola, procesezi in cadrul fermei minim 50% din productia fermei si inchei precontracte de comercializare cu intermediari care vand la randul lor cu amanuntul (direct catre consumatori finali), se acorda 20 de puncte. In acest caz trebuie sa depui in cadrul proiectului precontractele de comercializare a produselor procesate (cu comercianti cu amanuntul, unitati turistice, restaurante etc). De notat ca acest punctaj se acorda numai pentru investitiile de modernizare a fermei, exceptie care ridica serioase semne de intrebare: de exemplu, de ce sunt discriminate investitiile noi, pentru solicitantii care se angajeaza prin proiect ca vor respecta conditiile de acordare a punctajului dupa darea in functiune a investitiei? Si acestia pot aduce precontracte de comercializare.
b. daca produci materie prima agricola, procesezi in cadrul fermei minim 50% din productia fermei si comercializezi direct catre consumatori finali (prin magazine la poarta fermei, rulote/autorulote alimentare), se acorda 18 puncte.
c. acest caz este similar cu cel de la lit. a, cu diferenta ca procesarea a minim 50% din productia agricola a solicitantului se face intr-o unitate de procesare si toti participantii lantului alimentar creat (producator-procesator-comerciant) trebuie sa fie membri ai unei Organizatii Interprofesionale pentru Produse Agricole (O.I.P.A), relevanta pentru domeniul proiectului (de precizat totusi ca un solicitant nu poate fi membru direct al O.I.P.A, poate fi de fapt membru al unei asociatii profesionale care este membru O.I.P.A). In acest caz solicitantul primeste 16 puncte. O.I.P.A de pe filiera de produs trebuie sa emita un document (care se depune odata cu cererea de finantare), din care sa reiasa ca cele trei entitati sunt membri, prin unele din asociatiile profesionale componente. Atentie ca acest punctaj se acorda, ca si la lit. a, numai pentru investitiile de modernizare a fermei!
d. acest caz este similar cu cel de la lit. b, cu diferenta ca procesarea a minim 50% din productia agricola a solicitantului se face intr-o unitate de procesare si atat solicitantul cat si procesatorul trebuie sa fie membri ai unei Organizatii Interprofesionale pentru Produse Agricole (O.I.P.A), relevanta pentru domeniul proiectului.
In cazurile de la lit. c si d, solicitantul trebuie sa ramana membru O.I.P.A pe toata durata de monitorizare a proiectului (adica cel putin 5 ani de la ultima plata primita de la agentia finantatoare).
4. Al patrulea principiu de selectie vizeaza situatii in care solicitantul este o forma asociativa a fermierilor, de tipul cooperativelor (societate cooperativa agricola infiintata in baza Legii nr. 1/ 2005 sau cooperativa agricola infiintata in baza Legii nr. 566/ 2004 a cooperatiei agricole, art.6, lit.e) sau a grupurilor de producatori (infiintate in baza OG nr. 37/2005). In cadrul acestui principiu punctajele se acorda in functie de dimensiunea economica a membrilor, respectiv pentru cele formate predominant (minim 50% din dimensiunea economica totala a cooperativei/grupului de producatori) din fermieri cu exploatatii avand dimensiunile cuprinse in urmatoarele intervale:
a. sub 12.000 euro productie standard - se acorda 20 de puncte
b. intre 12.000 si 50.000 euro productie standard - se acorda 18 puncte
c. intre 50.000 si 100.000 euro - se acorda 16 puncte.
Pentru exemplificare, inseamna ca la primul criteriu se primeste punctajul numai daca cel putin jumatate din dimensiunea economica totala a cooperativei/grupului de producatori este reprezentata de fermieri care au exploatatii agricole cu dimensiunea economica sub 12.000 euro productie standard. Cooperativele si grupurile de producatori care doresc sa depuna proiect trebuie insa sa acorde o foarte mare atentie calcularii corecte a dimensiunii economice a fermei fiecarui membru, pentru ca acest calcul trebuie sa reflecte situatia existenta la data depunerii cererii de finantare.
De asemenea, trebuie reamintit faptul ca dintre cooperativele agricole infiintate conform Legii 566/2004 sunt eligibile doar cele infiintate in baza art. art.6, lit.e, respectiv: "cooperative agricole de exploatare si gestionare a terenurilor agricole si a efectivelor de animale".
5. Al cincilea principiu de selectie este gandit sa favorizeze proiectele amplasate in zone cu potential agricol mijlociu sau ridicat. Pentru PNDR 2014-2020, ministerul agriculturii a finantat elaborarea unui nou studiu al potentialului agricol, atat pentru sectorul vegetal, cat si pentru cel animal. In anexele referitoare la cele doua sectoare (Anexa 5 la ghidul solicitantului), puteti gasi toate speciile de cultura si animale departajate pe grade de favorabilitate (scazut, mijlociu si ridicat) la nivelul fiecarei unitati administrativ teritoriale (U.A.T) din Romania. Daca proiectul este amplasat intr-o zona cu potential ridicat pentru cultura predominanta ca dimensiune economica in cadrul fermei, se acorda 10 puncte, iar un proiect amplasat in zone cu potential mijlociu primeste 9 puncte. Investitiile in spatii protejate (solarii, sere, ciupercarii) sunt asimilate celor amplasate in zone cu potential ridicat. O noutate este faptul ca investitiile in zone cu potential redus sunt totusi eligibile, insa fara a fi punctate.
6. Al saselea principiu de selectie vizeaza nivelul de pregatire profesionala al unui reprezentant al solicitantului, care poate fi responsabilul legal (administrator, care semneaza si contractul de finantare) sau managerul exploatatiei (care poate fi un angajat pe functie de director sau sef de exploatatie, cu responsabilitati privind deciziile referitoare la gestionare, la beneficii si la riscurile financiare legate de exploatatie). Se puncteaza urmatoarele niveluri de instruire sau calificare:
a. pentru studii superioare dovedite cu diploma de licenta in domeniul agricol, agroalimentar, veterinar sau economie agrara, se acorda 10 puncte
b. pentru studii liceale si post-liceale, dovedite cu diploma de absolvire in domeniul agricol, se acorda 8 puncte
c. pentru absolvirea unei scoli profesionale, dovedita cu diploma de absolvire in domeniul agricol, se acorda 6 puncte. In aceasta categorie intra si formarea profesionala prin cursuri de calificare, dovedita prin certificat de calificare sau certificat de competente in domeniul agricol, care confera un nivel minim de calificare in domeniul agricol. Nivelul minim de formare pentru cursul de calificare este cel de gradul I, care cuprinde 360 de ore de formare. Certificatul de calificare trebuie emis de un furnizor de formare profesionala a adultilor recunoscut de Autoritatea Nationala pentru Calificari, iar certificatul de competente trebuie emis de un centru de evaluare si certificare a competentelor profesionale care trebuie de asemenea sa fie autorizat de Autoritatea Nationala pentru Calificari. Ca urmare, reiese faptul ca nu mai este obligatoriu ca reprezentantul solicitantului sa aiba un nivel minim de pregatire in domeniul proiectului, ceea ce nu este de preferat; in acest caz, solicitantul ramane totusi eligibil, dar nu primeste punctaj la acest criteriu.
7. Al saptelea principiu puncteaza economia de apa pentru proiectele care prevad investitii de modernizare a sistemelor de irigatii la nivel de ferma. Daca in urma unui studiu de specialitate, proiectul prevede posibile economii de apa de peste 20% fata de sistemul existent in cadrul fermei, se acorda 5 puncte, iar daca economiile pot fi intre 10% si 20% ca rezultat al proiectului de modernizare, se acorda 3 puncte. Insa solicitantii care vor dori sa finanteze proiecte de irigatii in cadrul fermei vor trebui sa faca fata unor cerinte complexe. Studiul hidrologic care trebuie elaborat trebuie sa respecte cerinte speciale referitoare la infiintari, modernizari sau extinderi ale sistemelor de irigatii existente, dupa o analiza aprofundata a cantitatii si calitatii sursei de apa potentiale, a planurilor de management ale bazinelor hidrografice relevante iar in toate cazurile consumul de apa va trebui contorizat.
8. Al optulea principiu puncteaza solicitantii care isi propun prin proiect sau demonstreaza ca obtin, pastreaza sau dezvolta la nivelul exploatatiei agricole, un nucleu de soiuri autohtone (respectiv obtinere de samanta certificata si/sau cultivare de culturi vegetale din soiuri autohtone), pe toata durata de valabilitate a contractului de finantare. Soiurile autohtone se regasesc in Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania, publicat anual de Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor (I.S.T.I.S). Daca la data depunerii cererii de finantare, solicitantul este autorizat sa produca samanta certificata, depune Autorizatia pentru producerea, prelucrarea si comercializarea semintelor certificate, eliberata de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor (I.T.C.S.M.S), pentru soiurile care se regasesc in catalogul soiurilor autohtone. In caz contrar, va obtine Autorizatia pana la data depunerii ultimei cereri de plata la agentia finantatoare. Solicitantul poate obtine samanta certificata din soiuri autohtone fie pentru utilizare in ferma proprie fie pentru comercializare.
Pentru acest criteriu se acorda maxim 5 puncte, proportional cu ponderea suprafetei ocupate de soiurile autohtone (exprimata in productie standard) din totalul dimensiunii economice a exploatatiei. Acest criteriu se aplica pentru toate tipurile de investitii (modernizari sau investitii noi).
Intregul sistem de principii, criterii si punctaje de selectie pentru sectorul vegetal sunt menite sa favorizeze finantarea celor mai importante tipuri de proiecte, pentru sectoare considerate prioritare, incurajandu-se asocierea si cooperarea pe filiera de produs. In articolul urmator vom prezenta modul in care acest sistem a fost gandit si aplicat in cazul sectorului de cresterea a animalelor.
Constantin Leonte este manager general al companiei de consultanta pentru accesarea fondurilor europene Terra Nostra Consulting, membru ACRAFE.
Citeste si: