La o lună după ce agenția de rating Fitch a înrăutățit perspectiva ratingului României a venit și rândul altei mari agenții americane de evaluare, Standard and Poors (S&P), să treacă România pe perspectivă negativă, menținând țara abia cu o treaptă mai sus de categoria „junk” nerecomandată investițiilor.
Vineri, 24 ianuarie 2025, S&P a revizuit perspectiva pentru România de la stabilă la negativă, confirmând totuși ratingurile de credit suveran BBB-/A-3 pentru România.
„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră privind riscurile crescânde pentru finanţele publice ale României în următorii câţiva ani. Aceasta urmează unor deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce raportul datorie-PIB a crescut cu peste 15%”, a transmis S&P, citată de ZF.ro.
S&P avertizează că ratingul României ar putea retrograda la categoria „junk”, nerecomandată investiţiilor, dacă politicile Guvernului, alături de o creştere economică moderată, ar duce la deficite fiscale mai mari decât cele aşteptate pe termen mediu, ceea ce ar conduce la o creştere mai bruscă a datoriei publice şi a dobânzilor, afectând și deficitele de cont curent substanţiale ale României.
S&P se așteaptă la o creștere economică de numai 1% pentru România în 2025, sub estimările Guvernului României, de 2,5%.
Ministrul Finanțelor: Avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a comentat, vineri, evaluarea S&P spunând că România trebuie să-și reducă deficitul bugetar:
„Schimbarea perspectivei, din stabil în negativ, reprezintă un semnal cât se poate de clar transmis de agenția de rating S&P: avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar și întări credibilitea fiscală a țării.
Prin evaluarea anunțată în această seară, S&P nu modifică ratingul de țară. România este în continuare recomandată investitorilor, ca fiind sigură.
Deciziile asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar și consolidarea creșterii economice trebuie implementate în ritm alert, în forma deja convenită cu partenerii noștri europeni.
Bugetul pentru anul 2025, care va fi prezentat Guvernului și trimis spre aprobare Parlamentului în zilele următoare întărește această viziune cumpătată a gestionării banului public. Măsurile necesare reducerii deficitului trebuie să fie înțelese și respectate de conducătorii tuturor instituțiilor publice, toate companiile de stat și liderii de sindicate, fiecare primar și președinte de CJ, fiecare consilier local și județean.
Nici măsurile de reducere a cheltuielilor, nici reformele de eliminare a deficientelor structurale din economie nu pot fi întârziate, pentru că fiecare zi în care aplicăm aceste măsuri ne aduce mai aproape de ținta de deficit asumată. ANAF și Autoritatea Română a Vămii au pornit pe drumul digitalizării și a creșterii capacității instituționale, au deci datoria să crească gradul de colectare a impozitelor și taxelor.
Așa cum au confirmat partenerii noștri de la Bruxelles săptămâna aceasta, ne putem baza pe o economie robustă, o creștere constantă, care va fi susținută, în 2025, prin investiții publice masive.
Atât agențiile de rating, cât și investitorii care se uită cu atenție la aceste semnale vor regăsi în traiectoria fiscal-bugetară și în evoluția noastră economică efectele măsurilor asumate la nivel guvernamental.
Ratingul de țară depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a ne respecta angajamentele”.