Bucureștiul este printre ultimele 62 de orașe din Europa Centrală și de Est analizate în Friendly City Index în privința calității deplasărilor. Deși 41% dintre bucureșteni folosesc transportul în comun ca principal mijloc de deplasare, orașul rămâne dificil de străbătut, fie că mergi cu mașina, autobuzul, metroul, bicicleta sau pe jos. Una dintre explicații este chiar felul în care s-a construit Capitala: locurile de muncă sunt concentrate în nord și în centru, în timp ce cartierele de locuințe sunt răspândite în restul orașului și în localitățile din Ilfov.
Practic, pentru mulți bucureșteni, drumul la serviciu înseamnă traversarea zilnică a orașului. Dimineața, din cartierele de locuințe către zonele cu birouri și companii, iar seara, în sens invers. La aceste deplasări se adaugă naveta celor care locuiesc în Ilfov, dar lucrează în Capitală.
Problema nu este doar aglomerația de pe șosele. Nici alternativele nu oferă întotdeauna condiții mai bune, arată rezultatele Friendly City Index, o inițiativă a platformei Bolt, prezentate marți, la Casa Mincu din București.
De ce stăm în trafic: Bucureștiul și-a pus locuințele departe de locurile de muncă
Cristina Pavelescu, urbanistă și membră a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB), spune că una dintre cauzele aglomerației este distribuția dezechilibrată a locurilor de muncă și a locuințelor.
„Există o distribuire dezechilibrată între locurile de muncă, generatoare de trafic, și zonele de locuire. Marea majoritatea a celor dintâi sunt în zona de nord și centrală a orașului, în timp ce cartierele-dormitor sunt dispersate în celelalte zone. Traficul din București este într-o mare măsură cauzat, de asemenea, și de foarte multele deplasări care vin din Ilfov”, a explicat aceasta.
Cu alte cuvinte, problema începe înainte ca oamenii să urce în mașină sau în autobuz. Distanțele dintre casă și serviciu îi obligă să facă zilnic drumuri lungi, adesea pe aceleași artere și la aceleași ore.
Astfel, traficul nu poate fi rezolvat doar prin fluidizarea circulației sau prin îmbunătățirea transportului în comun. Contează și unde sunt construite locuințele, unde se dezvoltă clădirile de birouri și cât de ușor pot ajunge oamenii la serviciu.
Nici pe jos nu stăm mai bine. Doar 12% consideră Bucureștiul potrivit pentru persoanele cu dizabilități
Cifrele studiului arată că problemele nu se opresc la traficul auto.
Doar 34% dintre respondenții din București consideră orașul potrivit pentru pietoni. În cazul copiilor, procentul scade la 23%, iar pentru persoanele cu dizabilități, la numai 12%.
Capitala are rezultate mai slabe decât Varșovia și Praga la toate cele șapte categorii de utilizatori ai orașului evaluate în chestionar.
„Dacă ne uităm la grupele din studiu - de la șoferi, la părinți singuri - vedem că orașul dă greș pe toată linia. Să zicem că nu dă greș la pietoni, dar ei au cele mai puține cerințe. Bicicliștii au nevoie de infrastructură dedicată, persoanele cu dizabilități au nevoie de soluții tehnice clare, iar vârstnicii, la fel”, a explicat Andrei Mitrea, arhitect și membru în echipa Planului Urbanistic General București.
Specialiștii spun că Bucureștiul este încă departe de ideea unui „oraș de 15 minute”, în care locuitorii au aproape de casă serviciile esențiale și nu sunt nevoiți să traverseze orașul pentru activitățile obișnuite.
Dar nici distanța nu spune întreaga poveste. Un drum de 10 minute pe jos poate deveni dificil dacă trotuarele sunt ocupate de mașini, nu există umbră sau traseul nu este accesibil pentru un cărucior.
Maria Duda, arhitectă și membră fondatoare a asociației „Baza. Deschidem Orașul”, atrage atenția că inclusiv libertatea copiilor de a se deplasa singuri ar trebui să conteze în organizarea orașului.
„Trebuie să ai criterii de calitate efectivă care să-ți însoțească experiența mobilității, și vorbim de mai mulți indici aici, de la cișmele până la autonomia copiilor sau vârstnicilor”, a explicat aceasta.
Peste jumătate dintre cursele Bolt sunt mai lungi de 5 kilometri
Distanțele mari apar și în datele serviciului de transport prin aplicație Bolt.
Potrivit companiei, numai 6% dintre cursele realizate prin platformă sunt de cel mult doi kilometri, în timp ce peste jumătate depășesc cinci kilometri.
„Serviciile noastre sunt gândite să fie complementare transportului în comun și acoperă, în mare parte, primul și ultimul kilometru. Doar 6% dintre cursele Bolt acoperă distanțe de până la doi kilometri, iar peste 50% depășesc cinci kilometri, ceea ce arată că sunt folosite în special pentru deplasări către ieșirile din oraș sau pe distanțe mai mari”, a declarat Vasile Juncanariu, director general Bolt Rides România.
Potrivit acestuia, pasagerii aleg transportul prin aplicație și pentru confort, siguranță sau reducerea timpului petrecut pe drum.
Friendly City Index este o bază de date internațională, realizată la inițiativa Bolt, care compară 62 de orașe din Europa Centrală și de Est din perspectiva experiențelor locuitorilor. Proiectul folosește datele și expertiza companiei și este deschis colaborărilor cu experți independenți și reprezentanți ai mediului academic.