Clădirile noi de birouri, spațiile comerciale, industriale și de depozitare cu suprafețe de peste 1.000 de metri pătrați vor trebui să aibă, de la 1 ianuarie 2027, acoperișuri verzi pe cel puțin jumătate din suprafață. Reprezentanții industriei spun că noua obligație poate duce la o creștere de câteva ori a pieței de profil din România, dar avertizează că excepțiile prevăzute de lege trebuie definite clar pentru a nu transforma regula într-una ușor de ocolit.
Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), adoptat prin Legea nr. 169/2026 și intrat în vigoare la 25 august, introduce de anul viitor o obligație nouă pentru anumite proiecte imobiliare.
Începând cu 1 ianuarie 2027, autorizarea lucrărilor de construire pentru clădiri sau părți de clădiri cu funcțiuni de birouri, comerciale, industriale ori de depozitare, inclusiv parcaje acoperite, cu o suprafață construită mai mare de 1.000 mp, va fi condiționată de prevederea unor acoperișuri verzi, adaptate condițiilor climatice, pe cel puțin jumătate din suprafață. Regula este prevăzută la art. 406 din noul Cod.
Ministerul Dezvoltării a prezentat măsura drept una dintre soluțiile pentru reducerea efectului de insulă de căldură și pentru o mai bună gestionare a apei pluviale în orașe.
Industria acoperișurilor verzi vede o piață de câteva ori mai mare
Converde – Asociația Constructorilor de Acoperișuri, Pereți și Fațade Verzi – susține că noua legislație ar putea schimba semnificativ piața de profil din România.
„Avem o oportunitate extraordinară de a transforma în bine orașele României și de a crește de câteva ori industria acoperișurilor verzi”, afirmă Zoltan Kolcsar, președintele Converde.
Potrivit acestuia, astfel de amenajări nu ar trebui privite doar ca elemente decorative.
„Acoperișul nu mai trebuie să fie o suprafață moartă. Un acoperiș verde funcționează ca un burete în timpul ploilor torențiale și ca un strat natural de răcire în perioadele de caniculă. La scara unui oraș, mii de asemenea suprafețe pot reduce presiunea asupra canalizării, pot limita supraîncălzirea cartierelor și pot reda naturii o parte din spațiul ocupat prin construcții”, spune Kolcsar.
Pentru firmele din construcții, proiectare, amenajări peisagistice, hidroizolații și mentenanță, introducerea obligației poate însemna o piață nouă sau mai mare, pe măsură ce proiectele care intră sub incidența legii vor trebui să integreze aceste soluții încă din faza de proiectare.
Ce beneficii invocă industria
Converde susține că un acoperiș verde poate gestiona aproximativ jumătate din apa de ploaie și poate reduce temperatura suprafeței acoperișului cu 30-40 de grade Celsius față de o hidroizolație convențională.
Asociația mai afirmă că o astfel de soluție poate prelungi până la dublu durata de utilizare a hidroizolației. Aceste estimări apar în comunicatul organizației și nu sunt prevăzute ca performanțe minime obligatorii în lege.
La nivel urban, suprafețele vegetale pot contribui și la captarea apei, filtrarea particulelor din aer și crearea unor habitate pentru insecte și păsări, potrivit Converde.
Problema excepțiilor: când poate un dezvoltator să nu facă acoperiș verde
Legea prevede însă și excepții. Obligațiile pot să nu fie aplicate în anumite situații în care soluțiile nu pot fi realizate în condiții acceptabile din punct de vedere tehnic și economic. Ministerul Dezvoltării menționează și situațiile în care măsurile ar afecta patrimoniul construit.
Tocmai aici vede industria unul dintre principalele riscuri.
Converde avertizează că, dacă noțiunile de imposibilitate tehnică și economică nu sunt definite prin criterii clare, aplicarea legii ar putea diferi de la o autoritate locală la alta.
„În lipsa unor criterii clare și unitare, această formulare poate conduce la interpretări diferite de la o autoritate la alta și poate transforma excepția într-o cale facilă de evitare a obligației”, spune Zoltan Kolcsar.
Asociația susține că imposibilitatea tehnică sau economică ar trebui demonstrată prin documente și evaluări verificabile, iar simplul fapt că investiția inițială este mai mare nu ar trebui să fie suficient pentru obținerea unei derogări.
În plus, reglementările tehnice ar trebui să stabilească ce înseamnă un acoperiș verde funcțional, condițiile minime de proiectare, execuție și întreținere și modul în care sunt acordate excepțiile.
Regula începe să conteze încă din faza de proiectare
Deși obligația se aplică autorizărilor începând cu 1 ianuarie 2027, implicațiile pot apărea mai devreme pentru dezvoltatori și proiectanți.
Un proiect care urmează să fie autorizat după această dată trebuie conceput astfel încât structura și soluțiile tehnice să permită realizarea acoperișului verde. Un calendar de aplicare a noului Cod atrage atenția că proiectele aflate acum în pregătire, dar autorizate după începutul anului viitor, trebuie să țină cont deja de această cerință.
Converde spune că este dispusă să participe, alături de ministere, administrații locale, organizații profesionale și mediul academic, la elaborarea normelor și reglementărilor tehnice pentru aplicarea unitară a legii.
„Avem o lege care poate schimba vizibil orașele României și poate face industria să crească de câteva ori în următorii ani. Acum trebuie să o aplicăm bine”, concluzionează președintele Converde.