Antreprenorii și firmele românești interesate să intre pe piața din Republica Moldova sau să găsească o cale mai sigură către proiectele de reconstrucție din Ucraina vor putea întâlni investitori, companii și autorități din regiune la Moldova Business Week 2026, organizată în perioada 28 septembrie - 2 octombrie, la Chișinău și în mai multe centre economice din Republica Moldova.
Evenimentul, ajuns la ediția a XI-a, se adresează companiilor, investitorilor, antreprenorilor și partenerilor internaționali interesați de investiții, producție, export, logistică, energie și extindere regională. Programul include forumuri sectoriale, mese rotunde, vizite la companii și proiecte, networking și întâlniri de afaceri.
Antreprenorii români se pot înscrie direct pe pagina de înregistrare la Moldova Business Week 2026 și își pot selecta evenimentele la care vor să participe. Fiecare participant trebuie înregistrat separat, cu propria adresă de e-mail.
Una dintre primele întâlniri din program este Moldova-Romania Investment Roundtable, pe 28 septembrie, dedicată dialogului dintre conducerea Guvernului de la Chișinău și lideri de business români.
O zi mai târziu, pe 29 septembrie, între orele 10:00 și 12:00, la MAIB Park, are loc sesiunea „Moldova as a Partner in Ukraine's Recovery and Reconstruction”, dedicată modului în care Republica Moldova poate deveni o platformă pentru companiile care vor să participe la reconstrucția Ucrainei.
De la conferință la contacte de afaceri
Moldova Business Week nu este construită doar în jurul prezentărilor. Programul urmărește să aducă la aceeași masă firme, investitori, autorități și instituții financiare, iar participanții au acces la sesiuni B2B, networking și vizite la companii.
Organizatorii folosesc și aplicația de networking Cardneto, prin care participanții pot vedea cine mai vine la eveniment, pot identifica potențiali parteneri și își pot pregăti întâlnirile înainte de deplasarea la Chișinău.
Pentru companiile românești interesate direct de piața moldovenească, programul include și întâlniri cu Invest Moldova, Agenția Servicii Publice, Agenția de Guvernare Electronică și Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, unde sunt prezentate procedurile pentru înființarea unei firme, serviciile One-Stop Shop și instrumentele disponibile investitorilor.
Dar una dintre cele mai interesante piste pentru antreprenorii români vine dincolo de piața Republicii Moldova.
Pe 29 septembrie va fi discutat studiul „Moldova as a Partner in Ukraine's Recovery”, realizat de Kyiv School of Economics. Raportul identifică un pipeline de proiecte de peste 590 milioane USD și spune explicit că acestea pot reprezenta puncte de intrare inclusiv pentru investitori români interesați de coridorul Ucraina–Moldova–România.
Pentru IMM-uri, informația importantă nu este însă suma totală, ci faptul că în listă apar și proiecte de 1–15 milioane USD, cu inițiatori identificați și necesar tehnic relativ clar.
Producător ucrainean de utilaje: proiect de 1,6 milioane USD
Compania OLIS, din regiunea Odesa, are un proiect de extindere a producției de utilaje pentru industria cerealelor și procesarea agricolă.
Investiția este estimată la 1,6 milioane USD și presupune achiziția și punerea în funcțiune a unor echipamente suplimentare pentru prelucrarea metalelor și dezvoltarea producției.
O prezentare separată a KSE indică un necesar de finanțare de aproximativ 1,4 milioane USD și arată că studiul de fezabilitate este finalizat.
OLIS este o companie operațională și exportă deja pe numeroase piețe, inclusiv în România.
Pentru un furnizor român, proiectul poate însemna oportunități pentru mașini-unelte, echipamente de prelucrare a metalului, automatizare industrială, software pentru producție, instalare și punere în funcțiune.
Nu există, din informațiile publice consultate, o licitație deschisă în prezent special pentru firme românești. Avem însă un proiect identificat, o companie activă și o investiție pentru care necesarul tehnic este cunoscut.
1,3 milioane USD pentru extinderea unei fabrici de mobilier din Cernăuți
Producătorul ucrainean SKIF are un proiect de aproximativ 1,3 milioane USD pentru extinderea fabricii sale de mobilier din regiunea Cernăuți.
Compania începuse construirea unei hale noi de aproximativ 2.750 metri pătrați și instalarea a două linii tehnologice, însă proiectul a fost suspendat după izbucnirea războiului.
Lista echipamentelor este destul de concretă: linii finger-jointing pentru lemn masiv, utilaje de prelucrare, prese de asamblare și echipamente pentru finisare. KSE clasifică proiectul drept „Ready for implementation”.
Pentru firmele românești din industria lemnului pot exista astfel oportunități pentru utilaje, prese, sisteme de exhaustare, linii de finisare și automatizare industrială.
Hub frigorific de 15 milioane USD, cu proiectare prevăzută în 2026
Mai mare, dar foarte relevant pentru furnizorii specializați, este proiectul USPA Coldchain Port, din regiunea Vinnytsia.
Investiția este estimată la 15 milioane USD și urmărește construirea unui complex pentru depozitarea și pregătirea fructelor înainte de vânzare și export.
Fișa din Investment Catalogue Ukraine indică un necesar de finanțare de 15 milioane USD și un calendar în care studiul de fezabilitate, proiectarea și construcția sunt prevăzute pentru 2026, iar intrarea în operare pentru 2027.
Proiectul presupune facilități pentru depozitare frigorifică, sortare, procesare, ambalare, automatizare și logistică, dar și soluții pentru reutilizarea apei și producție de energie solară.
Pentru IMM-urile românești specializate, pot apărea astfel oportunități în frig industrial, HVAC, linii de sortare, benzi transportoare, ambalare, automatizări, software logistic, instalații electrice și fotovoltaice.
O fermă din Odesa are un proiect de numai 1,07 milioane USD
În agricultură apare și Agroprime Holding, care vrea să dezvolte o unitate de reproducție într-o fermă de porci existentă din regiunea Odesa.
Valoarea investiției este de aproximativ 1,07 milioane USD, iar proiectul este clasificat de KSE drept „Ready for implementation”.
Activitatea fermei este confirmată și de cercetări publicate în 2026 de Institutul ucrainean de Zootehnie, realizate pe efective ale Agroprime Holding.
Pentru furnizori pot deveni relevante echipamentele de furajare și adăpare, climatizare și ventilație, biosecuritate, automatizare, instalații zootehnice și managementul dejecțiilor.
Și în acest caz trebuie făcută diferența între existența proiectului și existența unei licitații. Nu am identificat o procedură publică de achiziție aflată acum în derulare.
Cum poate fi redus riscul unui export românesc în Ucraina
Pentru o companie românească, una dintre problemele evidente este riscul ca un cumpărător ucrainean să nu poată plăti contractul.
Pentru această situație există deja un instrument operațional.
Exim Banca Românească participă, în calitate de Agenție de Credit la Export a României, la mecanismul european InvestEU Ukraine Export Credit Pilot.
Fondul European de Investiții a aprobat pentru România o alocare inițială de 35 milioane EUR, iar Exim estimează că în prima etapă ar putea fi susținuți aproximativ 25 de exportatori români.
Programul este destinat în principal IMM-urilor și small mid-caps care exportă bunuri și servicii în Ucraina.
Nu este un grant din care firma primește direct bani. Compania românească trebuie să aibă o tranzacție de export și un cumpărător ucrainean, iar apoi poate solicita instrumentul de asigurare corespunzător.
Sunt disponibile, între altele, asigurarea riscului de neplată pentru exporturile cu termen de plată de până la doi ani, asigurarea creditului de export pe termen mediu și lung și creditul cumpărător, prin care un client extern poate fi finanțat pentru achiziția de bunuri și servicii din România.
În aprilie 2026, Exim și Bank Pivdenny din Ucraina au semnat un acord pentru aplicarea mecanismului. Astfel, exportatorii români pot beneficia de protecție financiară pentru contractele cu parteneri ucraineni, iar cumpărătorii eligibili din Ucraina pot obține condiții de plată mai avantajoase pentru achizițiile din România.
O altă variantă: producție în Moldova și extindere treptată spre Ucraina
Intrarea directă în Ucraina nu este singura variantă.
Raportul KSE descrie Republica Moldova ca pe o posibilă platformă în care o companie poate organiza producție, asamblare, depozitare, logistică sau alte funcții operaționale, urmând să intre gradual pe piața ucraineană pe măsură ce își construiește relațiile comerciale și lanțul de furnizori.
Pentru o firmă românească, acest model poate însemna deschiderea sau extinderea unei capacități în Moldova, utilizarea acesteia pentru piața locală și, ulterior, pentru aprovizionarea clienților din Ucraina.
Există și stimulente financiare. Prin schema de ajutor de stat pentru investiții industriale din Republica Moldova, sprijinul poate ajunge, în funcție de dimensiunea firmei și amplasarea investiției, până la 75% din costurile eligibile pentru întreprinderile mici.
Schema vizează domenii precum industria alimentară, producția de mașini și componente, electronice, materiale de construcții, industria chimică și textile.
Astfel, pentru o firmă românească există două trasee principale.
Poate exporta direct din România către un client ucrainean, folosind instrumentele Exim pentru reducerea riscului comercial.
Sau poate dezvolta o capacitate în Republica Moldova, eventual cu ajutor de stat, folosind apoi Moldova ca bază industrială sau logistică pentru extinderea graduală către Ucraina.
Moldova Business Week poate fi punctul de pornire pentru ambele variante.