România continuă negocierile cu Ucraina pentru un program de 200 milioane EUR destinat cercetării, dezvoltării și producției de noi sisteme de drone, însă data lansării primelor proiecte urmează să fie stabilită de Cancelaria Prim-Ministrului, a transmis Ministerul Apărării Naționale pentru StartupCafe.ro. Situația ridică o întrebare procedurală după demiterea Cabinetului Bolojan: în ce măsură pot fi luate deciziile necesare lansării programului de către un Guvern care funcționează cu atribuții limitate? StartupCafe.ro a solicitat Guvernului precizări suplimentare în această privință.
Ministerul Apărării Naționale a confirmat pentru StartupCafe.ro, într-un răspuns transmis în 18 august 2026, că România poartă în prezent discuții cu reprezentanți ai Guvernului Ucrainei pentru „cercetarea, dezvoltarea și producția de sisteme tehnologice autonome tip dronă”.
Proiectul urmărește valorificarea experienței operaționale dobândite de Ucraina în război, transferul de tehnologie și dezvoltarea unor sisteme noi în cadrul Parteneriatului Industrial de Apărare UE-Ucraina.
Bugetul disponibil pentru acest demers este de 200 milioane EUR, prin instrumentul european SAFE.
Un element important din răspunsul MApN privește însă instituția care trebuie să dea startul efectiv programului.
„În conformitate cu prevederile legale privind măsurile de punere în aplicare a Instrumentului SAFE, Cancelaria Prim-Ministrului va stabili data lansării primelor proiecte după încheierea negocierilor, bugetul alocat acestui demers ridicându-se la suma de 200 de milioane de euro”, a transmis Ministerul Apărării pentru StartupCafe.ro.
MApN nu a precizat când ar putea fi încheiate negocierile și nici ce presupune concret „lansarea primelor proiecte”.
StartupCafe.ro a scris recent despre negocierile româno-ucrainene și bugetul de 200 milioane EUR alocat dezvoltării unor noi tipuri de drone.
Cotroceniul: Cooperarea cu Ucraina este o „prioritate strategică”
Într-un răspuns separat transmis StartupCafe.ro, Administrația Prezidențială confirmă că discuțiile dintre România și Ucraina în domeniul apărării continuă.
Cotroceniul arată că România are „întreaga deschidere” pentru aprofundarea și extinderea cooperării cu Ucraina și califică domeniul drept o „prioritate strategică”.
„Discuțiile pe această temă se poartă constant la nivel bilateral, la toate nivelurile, atât de către instituțiile de resort, cât și la nivel înalt politico-diplomatic”, precizează Administrația Prezidențială.
Președinția arată însă și că o serie de elemente concrete urmează să fie stabilite ulterior.
„În momentul concretizării discuțiilor, vor fi stabilite toate detaliile necesare, conform procedurilor și prevederilor legale în vigoare”, se arată în răspunsul transmis StartupCafe.ro.
Administrația Prezidențială subliniază în mod special valoarea experienței acumulate de Ucraina în acest domeniu.
„România apreciază în mod deosebit expertiza dobândită de Ucraina în acest domeniu și consideră că o cooperare apropiată pe acest palier reprezintă un avantaj strategic”, precizează Cotroceniul.
Transfer tehnologic și co-producție de drone în România
Cooperarea nu pornește de la zero.
În martie 2026, în timpul vizitei președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski la București, România și Ucraina au ridicat relația bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic.
Potrivit Administrației Prezidențiale, documentul reprezintă un cadru de lucru inclusiv pentru cooperarea dintre industriile de apărare, co-producție și schimb de expertiză.
Tot atunci au fost semnate două documente sectoriale privind energia și industria de apărare.
În cazul industriei de apărare, cooperarea privește explicit transferul tehnologic și co-producția de drone.
MApN descrie proiectul SAFE „Sistem de drone produs în colaborare și pentru Ucraina” drept dezvoltarea în România, împreună cu Ucraina, a unei capacități regionale de producție de drone militare.
Proiectul de 200 milioane EUR ar urma să se bazeze pe transfer de tehnologie, instruire și cooperare industrială, cu efect atât asupra industriei românești de apărare, cât și asupra capacității de sprijinire a Ucrainei.
Cancelaria premierului are un rol-cheie în proiectele SAFE
Afirmația MApN potrivit căreia Cancelaria Prim-Ministrului va stabili data lansării proiectelor este susținută și de arhitectura juridică a programului SAFE.
Legislația adoptată pentru implementarea instrumentului în România îi acordă Cancelariei un rol central.
Grupul de lucru interinstituțional pentru implementarea SAFE este condus de șeful Cancelariei Prim-Ministrului și include reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, MApN, Ministerului Economiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor și SRI.
Mai mult, șeful Cancelariei stabilește prin ordin cerințele de cooperare pentru fiecare proiect SAFE.
După analizarea ofertelor și a variantelor de cooperare, grupul de lucru condus de șeful Cancelariei trebuie să elaboreze un document prin care propune operatorul economic cu care se va desfășura procedura de atribuire sau statul ori organizația internațională prin care se face achiziția, valoarea estimată și cerințele de cooperare.
Acest document trebuie apoi avizat de prim-ministru și transmis CSAT pentru aprobare.
Așadar, legislația nu rezervă Cancelariei doar un rol administrativ secundar, ci îi atribuie funcții concrete în pregătirea și derularea proiectelor SAFE.
Dar Guvernul Bolojan este demis și are atribuții limitate
Aici apare însă o situație juridică aparte.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis la 5 mai 2026, după adoptarea de către Parlament a moțiunii de cenzură cu 281 de voturi.
Constituția prevede, la articolul 110 alineatul (4), că un Guvern al cărui mandat a încetat poate îndeplini numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.
Codul administrativ detaliază această limitare.
Potrivit art. 37 alin. (3), după încetarea mandatului, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ necesare administrării treburilor publice, „fără a promova politici noi”.
De aici rezultă o întrebare care nu este lămurită de răspunsurile primite până acum:
Stabilirea datei de lansare și celelalte decizii care mai trebuie luate pentru proiectul de drone România-Ucraina reprezintă punerea în aplicare a unei politici și a unui program deja aprobate sau presupun decizii care depășesc administrarea curentă permisă unui Guvern demis?
Faptul că programul SAFE, finanțarea și cooperarea cu Ucraina au fost stabilite înainte de demiterea Guvernului poate susține prima interpretare.
Pe de altă parte, legislația SAFE prevede în continuare acte și decizii concrete la nivelul Cancelariei și al prim-ministrului, inclusiv stabilirea cerințelor de cooperare și avizarea documentelor prin care sunt propuse modalitatea de derulare a achiziției, operatorul sau partenerul și valoarea acesteia.
StartupCafe.ro a cerut Guvernului să clarifice dacă proiectul poate fi lansat acum
StartupCafe.ro a transmis Cancelariei Prim-Ministrului o solicitare de informații pentru a clarifica situația.
Am cerut Guvernului să precizeze în ce etapă procedurală se află proiectul de 200 milioane EUR, ce înseamnă concret „lansarea primelor proiecte” menționată de MApN și ce acte sau avize ale prim-ministrului ori ale șefului Cancelariei mai sunt necesare.
De asemenea, am solicitat să ni se precizeze dacă aceste decizii pot fi luate în perioada în care Cabinetul Bolojan funcționează cu atribuții limitate și dacă Guvernul consideră că ele reprezintă administrarea unui program deja aprobat sau presupun decizii care ar necesita un Cabinet cu puteri depline.
Am întrebat și dacă există posibilitatea ca lansarea proiectelor să fie amânată până la învestirea noului Guvern și dacă înainte de demiterea Cabinetului Bolojan au fost deja emise acte, ordine sau avize referitoare la acest program.
Vom reveni cu răspunsurile Cancelariei Prim-Ministrului după primirea acestora.
Până atunci, informațiile transmise separat de MApN și Administrația Prezidențială arată că negocierile cu Ucraina continuă și că proiectul rămâne o prioritate strategică, dar lasă deschisă întrebarea privind momentul și mecanismul prin care programul de 200 milioane EUR poate trece de la negocieri la lansarea efectivă.