România apare între primele 10 destinații europene pentru nomazii digitali, potrivit unei analize citate de EY România, beneficiind de costuri competitive, conectivitate bună și acces la piața Uniunii Europene. În același timp, țara are una dintre cele mai reduse rate de lucru de acasă din Europa, iar specialiștii EY avertizează că avantajul de cost nu este suficient pentru a transforma România dintr-o destinație convenabilă într-un hub internațional pentru profesioniștii mobili.
România este menționată în Top 10 european într-o analiză realizată în august 2026 de LEI Register, care a comparat 40 de țări pe criterii precum costurile, chiriile, viteza internetului, siguranța, sistemul de sănătate, cunoașterea limbii engleze, spațiile de coworking și existența unui regim de viză pentru nomazii digitali.
Potrivit datelor prezentate de EY România, Estonia se află pe primul loc, urmată de Islanda, Portugalia, Muntenegru și Croația.
Poziția bună a României ascunde însă un paradox.
Țara poate atrage profesioniști care lucrează de la distanță din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov sau Oradea, dar în economia locală munca remote rămâne puțin răspândită.
Datele Eurostat pentru 2025 arată că numai 1,3% dintre persoanele ocupate din România lucrau de obicei de acasă, față de aproximativ 8,8% media Uniunii Europene. În Finlanda și Irlanda, ponderea depășea 19%, respectiv 20%.
EY: „Topurile nu țin loc de strategie”
România riscă să privească fenomenul nomazilor digitali prea mult din perspectiva turismului și prea puțin din perspectiva competiției internaționale pentru competențe, arată Claudia Sofianiu, Partener, People Advisory Services Leader, EY România.
„Clasamentul este util pentru că arată ce contează în competiția pentru talentele mobile. Alte țări vând predictibilitate digitală, ecosistem sau acces simplificat. România este în topuri, dar topurile nu țin loc de strategie”, spune Claudia Sofianiu, Partener, People Advisory Services Leader, EY România.
În opinia reprezentantei EY, nomazii digitali nu înseamnă doar persoane care închiriază locuințe, folosesc restaurante, cafenele sau spații de coworking.
Mulți dintre aceștia lucrează în tehnologie, inteligență artificială, cercetare, design și servicii cu valoare adăugată și pot aduce în ecosistemele locale competențe, contacte internaționale și practici de lucru acumulate în alte piețe.
Pentru companiile românești, aici ar putea exista și un beneficiu economic mai greu de măsurat direct: transferul de know-how.
61% dintre respondenții unui studiu EY indică lipsa specialiștilor drept principala barieră pentru tehnologiile emergente
Studiul EY Emerging Technology Investment in Romania arată că 61% dintre respondenți văd lipsa specialiștilor calificați drept principala barieră în adoptarea tehnologiilor emergente.
În acest context, EY susține că discuția despre nomazii digitali nu ar trebui să rămână limitată la viză sau la politica de imigrație, ci ar trebui legată de competențe, AI, digitalizare și competitivitate.
Prezența profesioniștilor străini ar putea fi valorificată prin comunități profesionale, proiecte de mentorat, colaborări cu startup-uri și companii locale sau alte mecanisme prin care experiența acumulată pe piețe internaționale să ajungă și în economia românească.
„Întrebarea nu este doar câți nomazi digitali pot veni în România, ci ce facem cu prezența lor: o folosim pentru învățare, conectare și transfer de competențe sau o lăsăm la nivel de statistică de mobilitate?”, spune Claudia Sofianiu, Partener, People Advisory Services Leader, EY România.
România are deja viză pentru nomazii digitali
România are un cadru special prin care nomazii digitali din afara Uniunii Europene și Spațiului Economic European pot solicita o viză de lungă ședere.
Regimul este destinat persoanelor care lucrează pentru o companie înregistrată în afara României sau își administrează de la distanță propria companie din străinătate, folosind tehnologia informației și comunicațiilor.
Una dintre condițiile importante este nivelul veniturilor.
Solicitantul trebuie să demonstreze că a obținut, în fiecare dintre ultimele șase luni, venituri de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România și că poate menține acest nivel pentru perioada acoperită de viză.
Sunt necesare, între altele, dovada activității profesionale desfășurate la distanță, asigurare medicală, dovada cazării și cazier judiciar.
De ce România atrage nomazi digitali, dar lucrează atât de puțin remote
Contrastul dintre poziția bună a României în clasamentele pentru nomazi digitali și ponderea foarte redusă a muncii de acasă indică o problemă care depășește infrastructura tehnică.
România are internet rapid și costuri de trai competitive față de multe alte state europene, dar munca flexibilă depinde și de cultura managerială, încrederea dintre angajat și angajator, organizarea proceselor și modul în care este măsurată performanța.
Din această perspectivă, nomadismul digital devine și un test pentru companiile locale.
Problema nu mai este doar dacă o organizație permite munca flexibilă, ci dacă a construit procesele și mecanismele de management necesare pentru ca aceasta să funcționeze eficient.
Ce ar trebui să facă România pentru a rămâne în cursa pentru nomazii digitali
EY identifică cinci direcții prin care România ar putea transforma actualul avantaj de cost într-o strategie mai amplă de atragere a talentelor internaționale.
Prima este transformarea vizei pentru nomazii digitali dintr-o simplă procedură administrativă într-un instrument activ de atragere a specialiștilor din tehnologie, AI, cercetare, design și alte servicii cu valoare adăugată.
A doua direcție ține de conectarea acestora cu economia locală. Prezența profesioniștilor internaționali ar putea fi folosită pentru dezvoltarea competențelor angajaților locali, colaborări cu startup-uri, transfer de know-how și construirea unor comunități profesionale.
O altă problemă este experiența administrativă oferită străinilor. Pentru un profesionist care poate alege dintre zeci de destinații, predictibilitatea procedurilor, accesul la informații și digitalizarea serviciilor publice devin ele însele avantaje competitive.
A patra direcție este dezvoltarea unei culturi a muncii flexibile. Diferența dintre clasamentele favorabile României pentru nomazi digitali și ponderea foarte mică a celor care lucrează de acasă arată că infrastructura tehnică nu este suficientă.
În final, București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov și Oradea ar putea construi ecosisteme regionale dedicate talentelor internaționale, bazate nu numai pe costuri de trai și spații de coworking, ci și pe servicii publice moderne, comunități profesionale și legături cu firmele și startup-urile locale.
„România poate fi o destinație bună pentru nomazii digitali. Dar adevăratul câștig va veni doar dacă mobilitatea devine o sursă de competențe, investiții și comunități profesionale. Altfel, rămânem într-un top, nu într-o strategie”, spune Claudia Sofianiu, Partener, People Advisory Services Leader, EY România.