BBC a difuzat recent un documentar despre primele rețele de internet între blocuri, după căderea comunismului, create de tinerii români în București, „o generație de pasionați de proiecte DIY, improvizatori și persoane care își asumă riscuri”.
La început, ideea a venit tinerilor din același bloc sau din blocurile apropiate care voiau să joace jocuri video împreună. Aceștia și-au tras cabluri pentru a crea rețele locale, fără internet inițial.
De la aceste conexiuni, tinerii români urmau să facă același lucru și pentru a se conecta la internet: prețurile abonamentelor erau foarte mari la acea vreme, de ordinul a sute de dolari pe lună, deoarece acestea erau orientate către mediul de afaceri. Acest fapt a determinat împărțirea conexiunii din apartament în apartament, între calculatoarele din același bloc sau din blocuri diferite.
„La sfârșitul anilor 90, România se confruntă cu o inflație în creștere. (...) Dar în aceste vremuri dificile, etosul DIY al rețeliștilor de cartier a venit bine. Ei găsesc o cale. Ei cumpără o conexiune și o pot partaja prin rețele între computerele tuturor”, povestește Andrada Fiscutean, realizatoarea documentarului.
Tinerii de atunci au povestit în documentar că aveau o conexiune permanentă împărțită între zeci sau sute de utilizatori, lucru care ducea costul la aproximativ 5-6 euro de persoană.
Unul dintre modurile prin care această conexiune se realiza între blocuri era prin trecerea unui cablu printr-un cartof, care mai apoi era aruncat către blocul vecin.
„Obișnuiam să facem o gaură cu o șurubelniță prin el. Treci cablul prin cartof, apoi îl arunci în a doua clădire și speri să marchezi. Era ca baseball-ul, într-un fel”, explică Roxana Ardelean, una dintre persoanele intervievate.
În același timp, oamenii povestesc că se făceau găuri în pereții din apartamente fără permisiuni și fără acordul adulților pentru aceste conexiuni. Totodată, cablurile treceau și direct între geamuri.
Aceste rețele nu erau reglementate la începutul anilor 2000, erau văzute mai mult într-o „zonă gri”. În anul 2006, se ajunsese la 1.400 de astfel de rețele de internet în București. Odată cu răspândirea acestora, a început și competiția, iar mai apoi au apărut și jucătorii mai mari care voiau, și au și reușit, să cumpere aceste rețele locale.
Câțiva provideri locali de internet încă au mai rămas în picioare, dar odată cu intrarea României în UE, a existat o schimbare care a împins spre îngroparea tuturor cablurilor, proces care a și implicat un cost mare, care n-a mai putut fi suportat de tinerii care puseseră bazele rețelelor locale.
- Ascultă documentarul mai jos: