Un expert contabil și consultant fiscal explică, miercuri, într-o analiză transmisă comunității antreprenoriale StartupCafe.ro, că nu toate persoanele care au încasat bani din drepturi de autor trebuie să se aștepte automat la un control ANAF.
„În ultimele zile s-a creat impresia că orice persoană care a încasat bani din drepturi de autor trebuie să se aștepte automat la un control. Nu este chiar așa”, spune Horațiu Hagiu, co-fondator Kontas România.
Explicațiile specialistului vin și în contextul anunțului ANAF privind emiterea deciziilor de impunere din oficiu pentru veniturile obținute în 2021 de persoanele care nu au depus Declarația Unică sau nu au declarat corect toate veniturile.
El adaugă că „separat, există o atenție tot mai mare asupra veniturilor din drepturi de autor și asupra obligațiilor de TVA. Nu s-a schimbat nicio taxă zilele acestea. Ce s-a schimbat, și de vreo câțiva ani încoace, e că ANAF chiar vede cine cât a încasat. Platformele raportează, băncile raportează, firmele raportează. De acolo ies listele, în general”, explică Hagiu.
Redăm analiza expertului contabil și consultantului fiscal Horațiu Hagiu:
„Riscurile cele mai mari identificate le întâlnim în ultima perioadă la influenceri și la cei care lucrează în media scrisă sau audiovizuală.
Ce ar trebui să știe fiecare este că nu denumirea contractului decide tratamentul fiscal, ci ceea ce a făcut în realitate. Dacă a creat o fotografie, un videoclip, un text, un concept sau o altă operă originală și a cedat drepturile de utilizare asupra acesteia, putem vorbi despre drepturi de autor. Dacă a fost plătit, în principal, să publice reclame, să participe la evenimente, să promoveze produse, să genereze vânzări prin linkuri de afiliere sau să presteze constant servicii pentru un brand, venitul poate fi considerat:
- fie activitate independentă, apropiată de activitatea unui PFA.
- fie reîncadrarea ca venit de natură salarială. Acesta apare atunci când relația arată, în realitate, ca un raport de muncă: program impus, instrucțiuni permanente, exclusivitate, control direct, plată lunară fixă, integrare în echipa firmei și lipsa unui risc economic real. Nu înseamnă că orice colaborare de durată devine automat salariu, dar un contract de drepturi de autor nu poate fi folosit doar ca etichetă pentru a ascunde o relație dependentă.
În cazul unei reîncadrări, consecințele pot fi foarte costisitoare: diferențe de impozit, contribuții sociale, obligații suplimentare pentru plătitor și beneficiar, dobânzi și penalități. Dacă diferențele sunt descoperite în cadrul unei inspecții fiscale, pot apărea inclusiv penalitățile de nedeclarare de 0,08% pe zi. Așadar, amenda pentru nedepunerea declarației este, de regulă, problema cea mai mică. Costul real vine din taxele recalculate pentru mai mulți ani și din accesoriile acumulate.
TVA este o problemă separată de impozitul pe venit. Un venit poate fi recunoscut fiscal drept drept de autor și, în același timp, activitatea să intre în sfera TVA. Plafonul actual de scutire este de 395.000 lei, dar acesta se aplică din 1 septembrie 2025. Dacă ANAF verifică anul 2021, plafonul valabil atunci era de 300.000 lei. Fiecare an trebuie analizat după legea aplicabilă în acel an.
Mai există o capcană: plafonul nu se verifică pur și simplu adunând toate intrările din contul bancar. Trebuie văzut ce reprezintă fiecare sumă, unde este stabilit clientul, care este locul prestării din punct de vedere al TVA, dacă au existat produse, călătorii sau servicii primite în schimbul promovării și dacă plățile au venit din România, din Uniunea Europeană sau din afara Uniunii. În acel plafonul intră și ce primești în natură. Ceasul, telefonul, sejurul de la hotel, produsele pe care ți le trimite brandul. Acelea sunt venit, se evaluează la prețul pieței și te includ în plafon, deși în cont n-a intrat nimic. Am văzut oameni care erau convinși că sunt la 300.000 și de fapt trecuseră de mult.
În relația cu platforme sau firme din Uniunea Europeană pot apărea obligații speciale de TVA chiar înainte de atingerea plafonului de 395.000 lei: înregistrare specială în scopuri de TVA și declarații pentru operațiunile intracomunitare. Mulți creatori urmăresc doar plafonul general și scapă din vedere aceste obligații. De la primul euro. N-are legătură cu plafonul.
Dacă plafonul a fost depășit și persoana nu s-a înregistrat la timp, ANAF poate face înregistrarea retroactiv, poate calcula TVA-ul care trebuia colectat și poate adăuga dobânzi și penalități. Problema devine și mai dureroasă atunci când contractul spune că remunerația include toate taxele. Într-o asemenea situație, dacă suma nu mai poate fi recuperată de la client, TVA poate ajunge să fie suportată direct din banii încasați de influencer.
Contractele trebuie, de aceea, citite cu mult mai multă atenție. Sunt riscante clauzele prin care se cedează exclusiv, la nivel mondial și pentru întreaga perioadă de protecție, toate operele prezente și viitoare, fără o remunerație distinctă. La fel de riscant este un contract care amestecă într-o singură sumă crearea operei, publicarea, aparițiile la evenimente, exclusivitatea, promovarea și comisioanele din vânzări.
Un contract corect ar trebui să identifice opera creată, drepturile transmise, modalitățile în care poate fi folosită, perioada, teritoriul, caracterul exclusiv sau neexclusiv și remunerația. Trebuie să spună clar dacă suma este brută sau netă, cine reține impozitul și contribuțiile și dacă remunerația este stabilită cu TVA inclus sau la care se adaugă TVA.
Regimul drepturilor de autor beneficiaza de un regim fiscal foarte avantajois, atunci când există o creație autentică: deducerea forfetară de 40%, impozitul de 10% aplicat venitului net și, în multe situații, reținerea impozitului de către plătitor. Pentru persoanele care obțin și venituri salariale, există, în condițiile legii, excepții de la CAS și CASS pentru veniturile din drepturi de autor.
Dezavantajul este că acest regim nu poate acoperi toate activitățile desfășurate de un influencer sau om de media. În plus, deducerea forfetară înseamnă că nu mai deduci separat toate cheltuielile reale, iar obligațiile de TVA, operațiunile cu platformele străine și veniturile în natură trebuie analizate separat.
Recomandările mele pentru cei care încasează venituri de natura drepturilor de proprietate intelectuală sunt foarte concrete:
- Să verifice imediat SPV-ul și corespondența primită de la ANAF. Dacă a fost emisă o decizie de impunere din oficiu, nu trebuie ignorată și nici plătită automat fără verificare. Declarația corectă, depusă în maximum 60 de zile de la comunicare, poate conduce la anularea deciziei din oficiu.
- Să facă o verificare fiscală, an cu an, cel puțin pentru perioada care nu este prescrisă: contracte, extrase bancare, rapoarte de la platforme, produse sau servicii primite gratuit, declarații depuse și impozite reținute de clienți. Pune pe hârtie tot ce ai încasat în ultimii cinci ani, din toate sursele. Bancă, PayPal, Revolut, platforme, plăți directe. Adaugă și produsele sau sejururile primite gratuit. Sunt venit și intră în plafon.
- Să separe veniturile reale din drepturi de autor de veniturile din publicitate, afiliere, apariții, consultanță sau alte servicii. Faptul că toate au fost trecute într-un singur contract nu înseamnă că au același tratament fiscal.
- Dacă ai un singur client care se poartă ca un angajator, schimbă structura acum, nu aștepta să ți-o schimbe altcineva.
- Să recalculeze plafonul de TVA pentru fiecare an, folosind regulile valabile în anul respectiv, și să verifice separat operațiunile cu firme și platforme din străinătate.
- Să-și refacă modelele de contract. Opera, serviciile și remunerațiile trebuie delimitate, iar clauza de TVA trebuie scrisă clar. Este mult mai ieftin să corectezi contractele și declarațiile înainte de control decât să explici după câțiva ani de ce realitatea nu seamănă cu ceea ce scrie în documente. Dacă ai trecut de plafon, depune tu Formularul 020. E cu totul altă discuție când vii singur.
Și încă ceva, fiindcă mi se pare important. Toți acești beneficiari nu sunt niște infractori. Cei mai mulți sunt tineri care au crescut foarte repede, care la 18 ani au semnat primul contract de 10.000 EUR și nu le-a explicat nimeni nimic. Nu e vină, e lipsă de informație, e lipsa de educație din partea organelor fiscale. E lipsa de legislație, sunt multe cazuri particulare care nu pot fi încadrate corect din punct de vedere juridic și fiscal. Doar că acum informația asta a devenit din ce în ce mai scumpă. Iar la sumele la care au ajuns unii dintre beneficiari, contabilitatea și fiscalitatea nu se mai poate ține pe grupul de WhatsApp sau Facebook.
Mesajul meu nu este unul de panică, ci de ordine. Cine are contracte reale, venituri urmărite corect și documente care arată ce a creat și ce drepturi a cedat, se poate apăra. Problemele apar atunci când toate încasările sunt puse, din comoditate, sub eticheta „drepturi de autor”, fără ca documentele și activitatea efectivă să susțină această încadrare sau sumele să depășească plafoanele de TVA”, a explicat Horațiu Hagiu, Kontas Romania, expert contabil și consultant fiscal.