Animațiile și cântecele pentru copii din ecosistemul Tralala și LooLoo Kids au adunat peste 15 miliarde de vizualizări în ultimele 365 de zile și aproape un miliard de ore de vizionare. În spatele cifrelor uriașe se află o afacere construită la Iași de antreprenorii români Alexandru și Cristina Bădan, pornind de la patru cântece de iarnă realizate din fonduri proprii.
Brandurile dezvoltate de cei doi antreprenori sunt prezente acum în 25 de variante lingvistice, pe piețe din întreaga lume.
Compania produce și distribuie conținut pe YouTube, televiziuni, platforme de streaming și servicii audio și își licențiază personajele pentru jucării, produse alimentare și alte bunuri destinate copiilor.
O parte din infrastructura tehnică folosită pentru producție și stocarea conținutului a fost cumpărată cu fonduri europene, prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027.
„În ultimele 365 de zile, întreg ecosistemul nostru a înregistrat peste 15 miliarde de vizualizări și aproape un miliard de ore de watch time”, spune Valentin Pintilescu, Business Development Manager LooLoo Kids & TraLaLa.
Urmărește interviul video realizat de StartupCafe.ro la sediul Tralala și LooLoo Kids din Iași.
De la patru cântece de iarnă la un business global
Povestea Tralala a început în anul 2012. Alexandru și Cristina Bădan aveau deja experiență antreprenorială, dar nu activaseră în industria muzicală sau în producția de animație.
Ideea a apărut dintr-o nevoie observată în propria familie: cei doi găseau cu dificultate cântece pentru copii în limba română prezentate într-un format audio-video atractiv.
Au început să caute studiouri, interpreți și oameni care puteau realiza animațiile. Primele produse au fost patru cântece de iarnă, lansate înaintea Crăciunului.
„Lansarea Tralala a venit firesc dintr-o nevoie de-a noastră, și anume faptul că nu găseam cântece pentru copii în limba română. Noi nu aveam cunoștințe despre muzică sau despre animație, dar, încet-încet, ne-am interesat și am reușit să identificăm partenerii potriviți”, povestește Alexandru Bădan, cofondator Tralala și LooLoo Kids.
Producțiile au fost realizate din banii familiei. YouTube nu fusese încă lansat oficial în România, iar conținutul nu putea fi monetizat.
Pentru anul următor, fondatorii își propuseseră să mai producă patru animații. Au încheiat însă anul cu 18, după ce au primit comentarii și solicitări din partea părinților care cereau noi cântece.
Antreprenorii au înțeles că produsul devenise relevant atunci când au început să audă părinți discutând în parcuri despre animațiile publicate pe Tralala.
„Ne-am dat seama că suntem într-adevăr de un real ajutor pentru părinți în educarea copiilor”, spune cofondatorul companiei.
Au renunțat la cadourile de Crăciun pentru a plăti primele animații
Începuturile nu au fost lipsite de riscuri. În perioada în care trebuiau plătite primele animații, familia avea doi copii mici și aștepta al treilea copil.
Bugetul disponibil se terminase, iar Alexandru și Cristina Bădan au decis să renunțe la cadourile de Crăciun pentru a-și achita colaboratorii.
„În acel an nu am mai cumpărat cadouri pentru copii și am achitat animațiile. Privind retrospectiv, nu a fost un cadou pentru copiii noștri, ci a fost un cadou pentru copiii din toată România”, spune Alexandru Bădan.
Fondatorii au continuat să investească, deși nu aveau certitudinea că proiectul va produce venituri. O singură animație putea costa în jur de 5.000 de euro, într-o perioadă în care familia locuia în chirie și avea trei copii mici.
„Perseverența este foarte importantă în orice activitate. Chiar dacă sunt momente în care lucrurile nu merg, odată pornit, poți găsi alternative sau drumuri laterale care te duc poate într-un loc mai bun decât cel la care te-ai gândit inițial”, afirmă antreprenorul.
Momentul în care Tralala a devenit o afacere
Monetizarea a început timid, la aproximativ un an și jumătate după lansarea Tralala, odată cu intrarea oficială a YouTube pe piața românească. Primele venituri erau de numai câțiva dolari pe lună.
Momentul decisiv a venit în 2014, când antreprenorii au înființat compania și au lansat canalul LooLoo Kids în limba engleză.
Fondatorii au pornit de la ideea că un produs util pentru părinții, bunicii și educatorii din România ar putea funcționa și pe o piață globală.
Extinderea necesita însă animații mai scumpe, contracte de producție, drepturi de autor și acorduri de licențiere.
În anul 2016, compania a deschis primul birou din Iași și a început să angajeze. Tot atunci au apărut solicitări de distribuție din străinătate, parteneriate cu televiziuni și platforme de streaming și primele contracte din Statele Unite, Marea Britanie și Indonezia.
„Am simțit acel potențial de internaționalizare. Am văzut oportunitatea”, spune Alexandru Bădan.
25 de variante lingvistice și producție în peste 20 de țări
Un rol important în extinderea internațională l-a avut Cristina Bădan, cofondatoarea companiei, care s-a ocupat de dezvoltarea și localizarea conținutului pentru piețele externe.
În prezent, ecosistemul Tralala și LooLoo Kids are 25 de variante lingvistice.
Compania nu se limitează însă la traducerea cântecelor. Conținutul este adaptat la specificul cultural și muzical al fiecărei piețe.
Pentru variantele în limba turcă, greacă sau maghiară, de exemplu, muzica și interpretarea primesc elemente locale. Înregistrările sunt realizate cu vorbitori nativi, prin studiouri și parteneri din țările respective. Producția este realizată prin colaborări în peste 20 de țări, inclusiv în România, Spania, Turcia, Statele Unite, Brazilia și India. Din punctul de vedere al audienței și al veniturilor, aproximativ 85% din activitate este generată în afara României, potrivit companiei. Printre principalele piețe externe se numără Statele Unite, Brazilia și India.
Personajele care adună miliarde de vizualizări
Popularitatea personajelor diferă de la o piață la alta.
În România, Johny și dinozaurul Zigaloo se numără printre cele mai urmărite personaje. Johny a acumulat miliarde de vizualizări, iar Zigaloo sute de milioane.
În Brazilia, cântecele în care apare Zigaloo tind să înregistreze performanțe superioare altor producții, explică Valentin Pintilescu, Business Development Manager LooLoo Kids & TraLaLa.
„Avem o amprentă internațională. În România vorbim de o detașare netă a lui Johny și a lui Zigaloo. Când vorbim despre Brazilia, știm că toate cântecele care îl au în centru pe dinozaurul Zigaloo vor performa superior”, spune Pintilescu.
Tot el arată dimensiunea totală la care a ajuns ecosistemul digital al companiei: peste 15 miliarde de vizualizări și aproape un miliard de ore de vizionare într-un singur an.
Două butoane de diamant de la YouTube
În anul 2019, canalul LooLoo Kids în limba engleză a depășit pragul de 10 milioane de abonați și a primit primul Diamond Play Button din partea YouTube. Acum au peste 60 de milioane.
În 2024, compania a obținut al doilea buton de diamant, după ce și canalul în limba spaniolă a trecut de 10 milioane de abonați. În prezent, se apropie de 15 milioane.
TraLaLa are și ea 7,6 milioane de abonați.
Numai cele trei canale principale LooLoo Kids/TraLaLa au de peste 6 ori mai multe abonări decât Andra Gogan, Selly și Dorian Popa la un loc: circa 85 de milioane, față de 13,4 milioane.
Iată, mai jos, o listă cu youtuberi români care au milioane de abonați:
- MaxINFINITE - aproximativ 3,55 milioane
- Mara Ștefania - aproximativ 2,8 milioane
- Bogdan IBMFamily - aproximativ 2,3 milioane
- Vlad Munteanu - aproximativ 2,15 milioane
- Theo Zeciu - aproximativ 2,12 milioane
- La povești cu Jimmy - aproximativ 2,1 milioane
- Magicianul Robert Tudor - aproximativ 2 milioane
- JamilaCuisine - aproximativ 1,98 milioane
- Bianca Adam – Tequila - aproximativ 1,8 milioane
- IHATEPINK - aproximativ 1,7 milioane
În plus față de canalele de Youtube, ieșenii de la Loo Loo Kids/TraLaLa au aplicație mobilă pentru IOS și Android și pot fi găsiți și pe Spotify.
Compania a lansat și propriile televiziuni. Prima televiziune a fost lansată în România în 2022, iar o a doua în 2024.
LooLoo Kids TV a fost lansat și în Statele Unite.
Conținutul este distribuit în prezent prin YouTube, televiziuni, servicii audio și platforme de streaming. Compania a avut parteneriate inclusiv cu Netflix și Roku.
Criza care a redus brusc veniturile
Creșterea uriașă a audienței nu a eliminat vulnerabilitățile unui business dependent de platforme globale și de publicitate.
Un moment dificil a venit în perioada 2019–2020, odată cu aplicarea regulilor americane COPPA privind protecția datelor copiilor.
Schimbarea a limitat datele pe care YouTube le putea pune la dispoziția advertiserilor pentru conținutul destinat minorilor. Piața publicității a fost afectată, iar veniturile creatorilor de conținut pentru copii au scăzut brusc.
„A fost un prim moment extrem de greu, în care am văzut veniturile scăzând dramatic într-o perioadă extrem de scurtă”, spune Alexandru Bădan.
Pandemia a avut un efect dublu. Copiii și educatorii au petrecut mai mult timp online, ceea ce a dus la creșterea vizualizărilor. În același timp, publicitatea s-a redus, iar creșterea audienței nu s-a transformat automat într-o creștere similară a veniturilor.
Compania a răspuns prin extinderea conținutului în mai multe limbi și prin diversificarea surselor de venit.
De ce nu mai vor să depindă de o singură platformă
YouTube rămâne esențial pentru Tralala și LooLoo Kids, dar strategia companiei nu mai este construită exclusiv în jurul unei singure platforme.
Compania investește în personaje și proprietăți intelectuale proprii, care pot fi distribuite pe YouTube, televiziuni, servicii de streaming, aplicații și platforme audio.
„Algoritmii se pot schimba, dar încrederea părinților, recunoașterea brandului și recunoașterea personajelor rămân active pe termen lung”, explică Alexandru Bădan.
Obiectivul este ca publicul să caute personajele Tralala și LooLoo Kids indiferent de platforma pe care consumă conținutul.
Cum pot firmele românești să vândă produse cu personajele Tralala
O altă direcție de dezvoltare este licențierea personajelor către producători de jucării, alimente, îmbrăcăminte și alte produse pentru copii.
Alexandru Bădan spune că antreprenorii români folosesc încă prea puțin acest model, deși asocierea cu un brand și cu personaje deja cunoscute poate reduce timpul necesar pentru lansarea și promovarea unui produs.
Un producător de pufuleți, iaurturi, ghiozdane sau articole pentru copii ar putea obține o licență pentru a folosi personajele companiei pe ambalaje.
În loc să lanseze un produs complet necunoscut, firma ar putea ajunge în fața retailerilor cu un brand deja recunoscut de copii și părinți.
Potrivit cofondatorului Tralala, acest lucru poate crește șansele de listare în marile rețele comerciale și poate accelera vânzările.
Compania a acordat licențe unor parteneri din Statele Unite, Brazilia, Spania, Turcia, America Latină și Orientul Mijlociu.
Printre produsele realizate se numără plușuri, păpuși, jucării, iaurturi, biscuiți, dulciuri și milkshake-uri.
În anumite cazuri, lansarea produselor fizice a fost sincronizată cu publicarea unor animații în care acestea apăreau.
„Produsul primește un bonus de marketing din momentul în care are personajele Tralala și universul vizual este inspirat din Tralala”, explică Alexandru Bădan.
În Brazilia, compania a lansat o serie de materiale video în care apăreau produsele licențiate, transformând animațiile într-o campanie continuă de promovare înainte și după intrarea produselor în magazine.
Aproximativ 490.000 de lei, fonduri europene pentru digitalizare
Cele mai recente fonduri europene accesate de companie au fost obținute în anul 2024, prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027, în cadrul unei linii dedicate digitalizării IMM-urilor.
Valoarea finanțării a fost de aproximativ 490.000 de lei, iar contribuția proprie a firmei a reprezentat 10%, explică Raluca Alexandrescu, Chief Financial Officer.
Cu acești bani, compania a cumpărat software și echipamente hardware, inclusiv servere, calculatoare și monitoare necesare activității de producție.
„Ultimele fonduri accesate au fost în anul 2024, în sumă de aproximativ 490.000 de lei. Societatea noastră a cumpărat software și echipamente hardware, cum ar fi servere, monitoare și calculatoare, necesare activității de producție”, spune Raluca Alexandrescu.
Investiția a răspuns unei probleme concrete a unei companii care produce și distribuie cantități foarte mari de conținut digital: nevoia permanentă de capacitate suplimentară de stocare și procesare.
Animațiile, fișierele audio, proiectele intermediare și versiunile localizate trebuie păstrate pe servere, iar creșterea producției generează volume tot mai mari de date.
Noile echipamente au permis companiei să mărească atât capacitatea de stocare, cât și capacitatea de producție.
Cum schimbă inteligența artificială YouTube
Inteligența artificială este folosită în interiorul companiei pentru analizarea volumelor mari de date generate de canalele administrate.
Echipa poate astfel să observe mai rapid cum este consumat conținutul pe diferite piețe, dispozitive și platforme și să ia decizii bazate pe date, nu doar pe experiența acumulată.
În același timp, instrumentele de generare video cu AI au redus drastic costul producerii de conținut și au dus la publicarea unui volum mare de materiale de calitate slabă.
Tiberiu Zorilă, YouTube Team Lead, explică faptul că YouTube a devenit mai strict în privința conținutului produs automat și distribuit în masă.
Compania a fost afectată indirect, deoarece administrează un număr mare de canale, limbi și produse. Chiar dacă animațiile sale sunt realizate profesional, trebuie să se asigure că ritmul și modul de publicare nu sunt confundate cu producția automată de conținut slab.
„Trebuie să ne adaptăm, să nu mai încărcăm un număr foarte mare de videoclipuri și să ne concentrăm mai mult pe calitate în loc de cantitate”, spune Tiberiu Zorilă.
În opinia sa, creatorii nu pot concura cu producția automată exclusiv prin volum.
Diferența poate fi făcută prin creativitate, originalitate, calitatea producției și încrederea construită în timp în jurul unui brand.
Cum sunt protejate animațiile
Compania folosește sistemul Content ID al YouTube pentru identificarea copiilor neautorizate ale animațiilor sale.
Pentru fiecare material protejat este creată o amprentă digitală. Atunci când un alt utilizator publică o copie, sistemul poate recunoaște automat conținutul.
Tiberiu Zorilă explică faptul că accesul la Content ID nu este acordat în aceleași condiții tuturor creatorilor. Tralala operează însă o structură care îi permite să introducă în sistem canalele și materialele administrate și să le protejeze.
În funcție de situație, titularul drepturilor poate cere blocarea materialului, urmărirea performanței sale sau monetizarea vizualizărilor.
Trei proprietăți intelectuale noi și conținut pentru copii mai mari
Compania lucrează la trei proprietăți intelectuale noi, care urmează să fie lansate mai întâi pe YouTube.
Până acum, conținutul Tralala și LooLoo Kids s-a concentrat în special pe muzică și pe segmentul „early preschool”, destinat în principal copiilor cu vârste între 0 și 4 ani.
Prin noile producții, compania vrea să facă un pas către categoria de vârstă 4–7 ani și să dezvolte formate care nu se limitează la cântece și animații muzicale.
Noile proiecte vor include animale antropomorfizate, mai mult umor și personaje construite inclusiv în jurul relației cu părinții, explică Valentin Pintilescu.
Compania a lansat și Bebe Leo, un personaj dezvoltat pentru a reflecta mai fidel diversitatea publicului din Statele Unite, unde operează televiziunea LooLoo Kids TV.
De la patru cântece de iarnă plătite din economiile unei familii, Tralala și LooLoo Kids au ajuns la peste 15 miliarde de vizualizări într-un singur an.
Povestea companiei arată însă și reversul construirii unei afaceri pe platforme globale: audiențele pot crește la o scară uriașă, dar algoritmii, regulile de monetizare, tehnologiile și obiceiurile publicului se pot schimba permanent.
Răspunsul companiei construite la Iași este transformarea audienței într-un brand care poate funcționa dincolo de YouTube.
Urmărește integral interviul StartupCafe.ro cu echipa Tralala și LooLoo Kids.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului EuSEE – Politica de coeziune a UE în Europa de Sud-Est, cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și pozițiile exprimate aparțin exclusiv autorului/autorilor și nu reflectă neapărat opiniile autorității finanțatoare, iar Uniunea Europeană nu poate fi trasă la răspundere pentru acestea.
