Importurile de produse ieftine din afara Uniunii Europene intră într-o nouă etapă în 2026. După introducerea în România a unei taxe logistice de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar sub 150 EUR, de la 1 ianuarie, Uniunea Europeană elimină, începând cu 1 iulie 2026, scutirea de taxe vamale pentru aceste trimiteri și introduce o taxă vamală fixă de 3 EUR pentru fiecare categorie distinctă de produs din colet.
Pentru magazinele online, marketplace-uri, firme de logistică și comercianții care importă produse din afara UE, noile reguli pot însemna costuri suplimentare, obligații de conformare mai complexe și schimbări în modelele operaționale.
Două taxe care se pot cumula pe același colet
Potrivit unei analize realizate de specialiștii EY România și transmise comunității antreprenoriale StartupCafe, noul cadru fiscal și vamal aplicabil coletelor de mică valoare devine considerabil mai strict începând din acest an.
România aplică deja o taxă logistică fixă de 25 de lei pentru fiecare colet provenit din afara Uniunii Europene cu valoare declarată sub 150 EUR și destinat pieței locale. Măsura se aplică indiferent de statul membru prin care bunurile intră în Uniunea Europeană, fiind concepută pentru a limita eventualele mecanisme de evitare a taxei.
În paralel, de la 1 iulie 2026, intră în vigoare la nivel european eliminarea scutirii de taxe vamale pentru coletele cu valoare de până la 150 EUR. Până la implementarea noului sistem vamal digital al UE, estimată pentru 2028, va funcționa un regim tranzitoriu care introduce o taxă fixă de 3 EUR pentru fiecare categorie distinctă de produs inclusă într-un colet.
Pentru livrările către România, cele două măsuri pot funcționa simultan, ceea ce înseamnă că un colet poate suporta atât taxa logistică națională, cât și taxa vamală europeană.
Pragul de 150 EUR nu mai oferă avantajul de până acum
Una dintre cele mai importante schimbări pentru comercianți este că pragul de 150 EUR își pierde, în practică, rolul de facilitate vamală pentru importurile de mică valoare.
Taxa europeană nu se aplică o singură dată pentru întregul colet, ci pentru fiecare categorie tarifară distinctă de produse. Astfel, exemplul prezentat de Consiliul UE arată că un pachet care conține o bluză din mătase și două bluze din lână este încadrat în două categorii tarifare diferite, ceea ce generează o taxă totală de 6 EUR, nu de 3 EUR.
Regimul tranzitoriu vizează în principal fluxurile B2C de comerț electronic, inclusiv vânzările realizate prin sistemul IOSS și trimiterile efectuate prin serviciile poștale. Pentru alte tipuri de operațiuni, inclusiv anumite fluxuri B2B, pot deveni aplicabile taxele vamale standard.
Presiune mai mare pe curieri și operatorii logistici
Noile reguli transferă o parte importantă a responsabilităților operaționale către companiile de curierat și operatorii poștali.
Aceștia trebuie să verifice dacă taxa logistică a fost achitată, să gestioneze declarațiile vamale simplificate H7, să păstreze evidențele timp de cinci ani și să asigure raportarea și virarea sumelor către bugetul de stat. Nerespectarea obligațiilor poate atrage sancțiuni de până la 10.000 de lei.
Specialiștii EY atrag atenția că aceste cerințe pot genera costuri administrative suplimentare pentru operatorii implicați, costuri care ar putea fi reflectate ulterior în prețul serviciilor de livrare.
4,6 miliarde de colete au intrat în UE într-un singur an
Potrivit datelor citate în analiză, aproximativ 4,6 miliarde de colete de mică valoare au intrat pe piața Uniunii Europene în 2024, echivalentul a circa 12 milioane de trimiteri pe zi și de două ori mai multe față de anul anterior.
În acest context, autoritățile europene susțin că eliminarea facilităților existente urmărește atât reducerea avantajelor concurențiale de care beneficiau anumite importuri din afara UE, cât și limitarea riscurilor de subevaluare, fraudă și introducere pe piață a unor produse neconforme.
EY: companiile trebuie să-și recalibreze modelele operaționale
„Noile reguli aplicabile coletelor extracomunitare sub 150 EUR marchează o schimbare structurală în tratamentul fiscal și vamal al comerțului online de mică valoare. Dincolo de impactul bugetar, miza reală este reechilibrarea concurenței, creșterea trasabilității și consolidarea controlului asupra unor fluxuri care au crescut exponențial în ultimii ani”, arată analiza semnată de Georgiana Iancu, liderul departamentului Taxe indirecte, EY România, și Cosmin Dincă, Manager Comerț internațional, EY România.
Potrivit autorilor, pentru companiile active în e-commerce și logistică, provocarea nu mai este doar legată de costuri, ci și de conformare și de adaptarea modelelor de business la noul cadru fiscal și vamal.