Guvernul a aprobat, joi, Programul TechUp România, un nou instrument de finanţare cu o valoare de peste 1 miliard EUR, care urmăreşte transformarea cercetării în producţie şi dezvoltarea tehnologiilor avansate în România, potrivit News.ro.
Pentru a fi finanţate, proiectele depuse în cadrul acestui program trebuie să aibă costuri eligibile cuprinse între 5 şi 50 milioane lei şi să includă două componente succesive: minimum 2 milioane lei pentru cercetare-dezvoltare şi minimum 3 milioane lei pentru investiţia în capacitatea de producţie sau prestare de servicii. Cele două etape presupun o singură cerere de acord pentru finanţare.
„Schema de finanţare TechUp România aprobată de Guvern face parte din Pachetul de relansare economică instituit prin OUG nr.8/2026 şi are ca obiectiv accelerarea modernizării economiei şi crearea de valoare adăugată ridicată la nivel naţional”, a anunţat, joi, Guvernul.
Bugetul total al TechUp România, program instituit la propunerea Ministerului Finanţelor, este de 5,313 miliarde lei, dintre care 2,656 miliarde lei sunt alocate ajutoarelor regionale pentru investiţii şi 2,657 miliarde lei proiectelor de cercetare-dezvoltare.
Bugetul mediu anual este de aproximativ 759 milioane lei, echivalentul a 150 milioane EUR. Acordurile de finanţare pot fi emise în perioada 2026-2032, iar plăţile se vor realiza în perioada 2027-2041.
„Prin TechUp corelăm, pentru prima dată, cercetarea de producţie într-un singur parcurs de finanţare şi introducem posibilitatea acordării unui avans pentru cercetare. Vrem să folosim mai bine capitalul uman românesc, să îl orientăm către antreprenoriat şi tehnologii avansate şi să păstrăm proprietatea intelectuală în compania care dezvoltă tehnologia. Pentru proiectele care au nevoie de validare şi ghidaj privat, capitalul de venture capital sau al business angels completează finanţarea publică. Statul preia o parte importantă din efortul financiar, iar antreprenorul păstrează un activ valoros pentru rundele viitoare de finanţare”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
TechUp România marchează practic o schimbare de paradigmă în modul în care România sprijină dezvoltarea tehnologiilor avansate: nu doar finanţează cercetarea sau investiţia în capacităţi de producţie, ci creează pentru prima dată un mecanism integrat care corelează cele două etape şi susţine transformarea unei tehnologii dezvoltate în România într-un produs şi într-o capacitate industrială competitive, susţin oficialii de la Ministerul Finanţelor.
Programul vizează tehnologii cu potenţial de impact sistemic şi urmăreşte să reducă una dintre principalele vulnerabilităţi ale ecosistemului românesc de inovare: decalajul dintre cercetare, validare tehnologică şi piaţă.
Avans pentru componenta de cercetare
Una dintre principalele noutăţi ale mecanismului este posibilitatea acordării unui avans de până la 30% din valoarea anuală a grantului aprobat pentru componenta de cercetare-dezvoltare. O nouă cerere de avans poate fi depusă după justificarea celui anterior, iar beneficiarii care utilizează acest mecanism transmit trimestrial rapoarte privind progresul proiectului şi utilizarea fondurilor.
Programul combină, pentru componenta de cercetare-dezvoltare, granturile cu o deducere fiscală de 200% pentru anumite cheltuieli eligibile cu active corporale şi necorporale. Intensitatea maximă a ajutorului este de 50% pentru cercetarea industrială şi de 25% pentru dezvoltarea experimentală, la care se pot adăuga bonusurile regionale prevăzute de cadrul european. Pentru etapa de producţie, sprijinul se acordă sub forma ajutorului regional, în limitele hărţii ajutoarelor regionale aplicabile.
Două trasee de finanţare
Programul presupune două categorii de beneficiari.
Categoria A este destinată întreprinderilor autonome care nu dispun de suficiente resurse pentru contribuţia proprie şi care atrag capital privat de la fonduri de venture capital şi/sau business angels. În acest caz, intervenţia investitorului privat are şi rolul de validare şi disciplină de business pentru proiectele aflate într-o etapă în care finanţarea bancară tradiţională este dificil de accesat.
Categoria B cuprinde întreprinderile care îşi pot asigura contribuţia necesară dintr-un mix mai larg de surse private: capital propriu, profit reinvestit, credit bancar, împrumut intragrup, venture capital sau business angels.
În ambele situaţii, beneficiarul trebuie să asigure o contribuţie financiară de cel puţin 25% din costurile eligibile, atât pentru componenta de cercetare-dezvoltare, cât şi pentru componenta de producţie, din resurse care nu beneficiază de alt sprijin public.
Pentru proiectele antreprenoriale cu acces redus la finanţare, participarea unui investitor de tip venture capital sau business angel poate aduce inclusiv expertiza necesară pentru calibrarea tehnică şi comercială a produsului, în timp ce finanţarea publică reduce semnificativ povara investiţională.
TechUp introduce şi o abordare mai flexibilă pentru perioada de după finalizarea investiţiei, se precizează în comunicat.
„În primii doi ani de monitorizare, progresul către piaţă poate fi demonstrat printr-o gamă largă de rezultate: proiecte-pilot cu clienţi, teste plătite, scrisori de intenţie, interes de achiziţie, progres în certificare, validare de către clienţi, finanţări ulterioare, active de proprietate intelectuală, parteneriate strategice sau alte dovezi ale apropierii de comercializare. Perioada de menţinere poate fi prelungită cu până la doi ani dacă există progres demonstrabil”, potrivit oficialilor de la Finanţe.
Schema ţine astfel cont de specificul investiţiilor în DeepTech, unde drumul de la prototip la produs comercial este mai lung şi presupune un nivel ridicat de risc tehnologic şi comercial. Dacă rezultatele comerciale sunt sub estimările iniţiale, mecanismul prevede, în anumite situaţii, recuperarea proporţională cu gradul de nerealizare, nu automat recuperarea integrală a întregului sprijin. În acelaşi timp, rămân în vigoare condiţiile ferme privind finalizarea componentei de cercetare şi atingerea nivelului de maturitate tehnologică prevăzut în acordul de finanţare.
Proprietatea intelectuală, activ al companiei
Ministerul Finanţelor precizează că un element central al schemei este protejarea valorii tehnologice create prin finanţare. Beneficiarul are obligaţia de a menţine drepturile de proprietate intelectuală asupra produsului sau serviciului rezultat din componenta de cercetare-dezvoltare pe întreaga perioadă de menţinere a investiţiei în producţie. De asemenea, activitatea economică şi proprietatea intelectuală rezultate din cercetare trebuie menţinute în regiunea în care este realizată investiţia pentru perioada prevăzută de schemă.
„Obiectivul este ca proprietatea intelectuală creată prin talent şi finanţare în România să rămână un activ al companiei şi să poată fi folosită inclusiv ca avantaj în atragerea unor runde ulterioare de capital privat, în dezvoltarea de parteneriate şi în extinderea pe pieţele internaţionale”, potrivit comunicatului.
Domenii avute în vedere
TechUp România se concentrează pe domenii cu potenţial ridicat de valoare adăugată precum calcul avansat, inteligenţă artificială, microelectronică şi infrastructură digitală; biotehnologie, Agri-Tech şi sănătate de precizie; energie verde, stocare şi tehnologii climatice; mobilitate, spaţiu şi sisteme autonome; materiale avansate şi Industry 4.0; securitate cibernetică şi securitate digitală.
Miza programului este utilizarea capitalului uman românesc în zone în care România poate construi competenţe şi proprietate intelectuală proprie, transformând cercetarea şi expertiza tehnică în companii, produse, capacităţi de producţie şi locuri de muncă înalt calificate.
„TechUp România urmăreşte să readucă România în lanţurile globale de valoare din industriile care vor defini economia următoarelor decenii. Prin finanţarea integrată a cercetării, dezvoltării şi producţiei, programul creează premisele pentru formarea în România a unui portofoliu tot mai consistent de tehnologii şi drepturi de proprietate intelectuală. Miza este ca România să nu rămână doar consumator sau furnizor de componente şi servicii cu valoare adăugată redusă, ci să deţină tehnologie proprie, brevete şi soluţii care îi pot asigura un loc mai puternic în lanţurile globale de inovare şi producţie”, arată reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
În termen de 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a Hotărârii, Ministerul Finanţelor va aproba şi publica Ghidul solicitantului şi Ghidul de plată, prin care vor fi stabilite toate detaliile necesare pentru accesarea efectivă a programului. De asemenea, Ministerul Finanţelor va comunica data de la care pot fi depuse cererile de finanţare şi bugetul anual disponibil.