Mai mult de jumătate dintre afacerile românești participante la un studiu (51%) spun că ar rezista cel mult 3 luni la o scădere serioasă a încasărilor, arată un studiu transmis, miercuri, StartupCafe.ro, care mai arată că majoritarea antreprenorilor din țară au început 2026 mai prudent.
Zona de business din România s-a schimbat destul de mult în ultimul an, iar asta a pus, și continuă să pună, presiune atât pe angajatori, cât și pe angajați. După un 2025 complicat din toate punctele de vedere, cu multe schimbări fiscale, dar și decizii luate în grabă și parcă pe ultima sută de metri, urmează un 2026 care trebuie să pună în aplicare toate aceste modificări, susține platforma dedicată antreprenorilor Startco.
Antreprenorii români susțin, în majoritate, că sunt mai degrabă optimiști în ceea ce privește afacerile lor în anul 2026 (38%). Mai apoi, un număr semnificativ de afaceriști (36%) arată că sunt neutri sau indeciși, iar 27% prevăd lucruri mai puțin bune în 2026.
Mai mult de o treime dintre antreprenori sunt în expectativă, un comportament ghidat de prudență și de indecizie, nu neapărat din cauza schimbărilor de până acum, ci mai degrabă cu gândul la ce va mai urma anul acesta, explică platforma care a derulat studiul.
Cu alte cuvinte, cei indeciși sunt și cei mai volatili: modificările fiscale nu i-au afectat îndeajuns încât să fie pesimiști, dar 2026 nu promite îndeajuns de multe încât să îi determine să fie optimiști.
Prima veste bună pentru zona de business vine din planurile pentru următoarele 6 luni: 37% dintre antreprenori vor să investească în echipamente, software, extindere și stoc, în timp ce 24% intenționează să lanseze un produs sau un serviciu nou.
La polul opus, 11% au planuri de angajare și numai 10% iau în calcul piețe noi sau exporturi.
Astfel, creșterea există, dar este calibrată spre investiții sigure și mai puțin în zone noi și neexplorate. O parte din antreprenori spun că investițiile majore și angajările sunt, de departe, cele mai importante lucruri pe care antreprenorii au decis să le amâne, iar pentru alții piața din România nu mai este îndeajuns de stabilă pentru a continua un business.
Mai mult de o treime dintre respondenți (35%) spun că veniturile din 2026 vor fi ceva mai mari decât în 2025, iar 10% preconizează inclusiv o creștere semnificativă. Asta înseamnă că aproape jumătate dintre business-urile din România privesc cu optimism încasările din următoarea perioadă, chiar dacă fundalul economic rămâne fragil.
În 2025/2026, numărul celor care spun că venitul gospodăriei a scăzut în ultimul an a crescut de la 20% la 27,2%, iar aproape jumătate dintre antreprenorii la început de drum spun și ei că este mai greu să pornești un business decât în urmă cu un an.
Cele mai mari griji ale afacerilor românești
Când vine vorba de cele mai mari riscuri și îngrijorări pentru 2026, lucrurile sunt destul de clare: statul, statul și iar statul.
De departe, cele mai mari riscuri și îngrijorări pentru antreprenorii români rămân schimbările fiscale și taxele mai mari (27%), urmate de impredictibilitatea legislativă (19%). Vorbim despre aproape jumătate dintre respondenți care nu-și fac griji din pricina problemelor operaționale, ci din cauza fiscalității.
Pe următoarele trei locuri sunt cererea mai mică (16%), inflația (13%) și costurile mai mari cu salariile, chiriile și utilitățile (10%). Topul îngrijorărilor pentru 2026 este completat de problemele de cashflow (5%), digitalizare / birocrație (4%), concurența mai agresivă (3%), lipsa forței de muncă / retenția (1%), fraudele (1%) și accesul la finanțare / dobânzi (1%).
Surprinzător, pe o piață tot mai aglomerată și plină de restructurări, mai ales în ultima vreme, majoritatea antreprenorilor nu văd un risc major nici în lipsa forței de muncă, nici în accesul la finanțare.
Iar asta confirmă și realitatea din piață: pe de o parte, multe firme românești mici cresc în continuare mai ales din resurse proprii, nu prin credit. OECD notează că fondurile interne sunt sursa principală de finanțare pentru 79% dintre companiile nefinanciare din România, în timp ce doar aproximativ 7% se bazează în principal pe credite bancare.
Pe de altă parte, nici apetitul pentru angajare nu este foarte mare: doar 1 din 5 antreprenori noi se așteaptă să angajeze șase sau mai multe persoane în următorii cinci ani..
Jumătate dintre afaceri rezistă sub 3 luni la o scădere serioasă a încasărilor
În scenariul în care încasările scad cu 30–50%, 51% dintre respondenți spun că pot funcționa maximum 3 luni fără schimbări majore, dintre care 13% chiar sub o lună. 14% spun că au un buffer de peste 6 luni și tot 14% pot funcționa chiar peste 12 luni, dacă lucrurile nu merg prea bine în 2026.
Iar asta ne arată un trend îngrijorător, mai ales când vorbim despre business-urile mici, cu puține costuri fixe (angajați, chirii, spații etc.). Tocmai micii antreprenori ar trebui să fie mai agili și mai rezilienți la șocuri fiindcă se pot reorganiza rapid, dar datele confirmă că inclusiv aici sunt probleme.
În condițiile acestea, prima reacție la scădere a celor mai mulți antreprenori este să pivoteze sau să schimbe oferta (27%), urmați îndeaproape de cei dispuși să taie din costuri (aproape 27%). O posibilă închidere sau pauză este o variantă doar pentru 12%, în timp ce finanțarea sau creditarea este ultimul scenariu pe care îl iau în considerare antreprenorii (numai 6%).
Faptul că cei mai mulți spun că ar pivota sau și-ar schimba oferta arată că, în fața unui șoc, reflexul multor antreprenori români nu este blocajul, ci adaptarea. Antreprenoriatul pare a fi un răspuns la incertitudine, bazat pe adaptabilitate și problem-solving agil, iar în România mulți antreprenori rămân simultan mobili și precauți. Totuși, 58,9% dintre cei care văd oportunități spun că frica de eșec i-ar opri să pornească un business.
Aproape la fel de mulți antreprenori sunt dispuși să taie costurile dacă afacerea începe să scadă, ceea ce subliniază, din nou, structura companiilor mici: când ai puține costuri fixe și mai multă flexibilitate operațională, ajustarea cheltuielilor devine una dintre cele mai rapide forme de apărare.
Pe ultimul loc este opțiunea IMM-urilor de a căuta surse de finanțare. Firmele românești, mai ales cele mici, se bazează în primul rând pe resurse proprii, nu pe credit. Cu alte cuvinte, într-un moment de presiune, antreprenorii români preferă să ajusteze, să simplifice și să conserve cash-ul înainte să se împrumute.
Ce așteaptă antreprenorii de la stat în 2026?
La capitolul încredere, o treime dintre respondenți au spus că au nevoie de mai multă stabilitate și predictibilitate fiscală (altfel spus, mai puține surprize din partea statului). Top 3 este completat de o digitalizare mai bună (17%) și de birocrație simplificată (14%), dar faptul că ambele, la un loc, adună mai puțin decât stabilitatea este un semnal clar că cei mai mulți gândesc, sau cel puțin vor să o facă, pe termen lung.
AI-ul a fost și rămâne unul dintre cele mai polarizante subiecte ale lui 2026. În fiecare zi apar tot mai multe tool-uri, în vreme ce ChatGPT, Claude, Gemini și Perplexity adaugă din ce în ce mai multe feature-uri adaptate (sau chiar dedicate) zonei de business.
În acest context, 28% dintre antreprenori spun că folosesc AI în mai multe procese, iar 27% nu folosesc deloc tool-uri AI.
Procentele rămân relativ apropiate și pentru cei care testează ocazional (26%) sau folosesc inteligența artificială doar pentru unul sau două procese (20%).
SRL vs PFA: aceeași incertitudine, reflexe diferite
Datele generale ne spun povestea unei piețe prudente, mult mai sensibilă la modificări fiscale, dar și la investiții pe termen lung. Dar poate la fel de interesante sunt și concluziile care reies din segmentarea PFA vs. SRL - tonul se păstrează, dar unghiul se schimbă.
Prima diferență clară între PFA și SRL este numărul de angajați. În timp ce 94% dintre PFA-uri lucrează pe cont propriu (doar 6% au angajați sau colaboratori), același lucru este valabil doar pentru 55% dintre SRL-uri; restul de 45% lucrează cu angajați, iar 4% au între 10 și 49 de angajați.
Acest lucru este în mod special important pentru că determină și diferențele de unghi și de percepție: doar 15% dintre PFA-uri sunt pesimiști cu privire la 2026 (44% optimiști, 41% neutri), în timp ce, la SRL-uri, procentul se dublează: 31% pesimiști (36% optimiști, 33% neutri).
La planurile pentru următoarele 6 luni, atât antreprenorii care au un PFA, cât și cei care au un SRL aleg investițiile și lansarea de produse sau servicii noi în egală măsură. O diferență naturală apare la angajări, unde, prin prisma modelului de business, doar 5% dintre PFA-uri plănuiesc angajări, în timp ce 14% dintre SRL-uri vor să facă același lucru.
Când vine vorba de riscuri, PFA-ul este mai sensibil la taxe, iar SRL-ul la inflație, curs valutar și costuri:
- 32% dintre antreprenorii cu PFA își fac griji pentru taxele mai mari din 2026, față de 25% în cazul SRL-urilor;
- 15% dintre SRL-uri sunt îngrijorați de inflație, față de doar 8% dintre PFA-uri.
Un alt lucru interesant este că SRL-urile sunt mai expuse la șocuri de cashflow. Aproape jumătate dintre SRL-uri sunt pregătite pentru probleme pe termen scurt, dar prea puține au resurse pentru un an sau mai mult. De cealaltă parte, în cazul PFA-urilor, procentele sunt împărțite, cu un număr de aproape 3 ori mai mare de PFA-uri care sunt pregătite să reziste chiar și un an:
- Dacă încasările scad semnificativ, 45% dintre SRL-uri au un buffer de 1-3 luni, față de 26% dintre PFA-uri
- În schimb, doar 10% dintre SRL-uri au un buffer de 12+ luni, față de 24% dintre PFA-uri
Diferența nu este o judecată despre formele juridice; este un semnal despre structura costurilor și despre cât de repede se propagă un șoc de cerere într-un business cu oameni, chirii, stocuri și contracte. Altfel spus, dacă un PFA nu încasează, are mai puțini bani, dar nu datorează nimic nimănui (furnizori, colaboratori, salarii etc.). De cealaltă parte, SRL-urile au costuri fixe mai mari, iar o scădere majoră a încasărilor devine o problemă operațională.
Rezultatele chestionarului arată clar că angajările nu sunt reflexul nr. 1 pentru antreprenorii din România. Și asta pentru că, în general, firmele mici din România sunt foarte mici și nu prea angajează; în multe cazuri lucrează doar fondatorul și/sau 1-2 angajați sau colaboratori.
Pe fundal, macro-ul rămâne tensionat. Eurostat raportează că în februarie 2026 cea mai mare rată anuală a inflației din UE este înregistrată în România (8,3%, HICP). În același timp, Banca Națională a României proiectează o scădere a inflației spre finalul lui 2026 (proiecție de 3,9% la sfârșitul anului).
Comisia Europeană descrie, pentru România, o creștere reală modestă în 2026 (1,1%) și notează că măsurile de consolidare fiscală afectează consumul, pe fondul inflației încă ridicate; include și proiecții pentru deficit și piața muncii.
Toate acestea, traduse, înseamnă că 2026 este un an în care mulți antreprenori par să vrea să crească, dar preferă să o facă prin investiții precaute, menite să crească eficiența, nu neapărat să extindă business-ul.
Iar asta se vede surprinzător de bine și din utilizarea din ce în ce mai frecventă a tool-urilor AI: aproximativ 73% dintre respondenții chestionarului spun că folosesc AI în unul sau două procese, în mai multe procese sau măcar testează ocazional.
Într-un an cu presiune pe costuri și incertitudine privind cererea, AI-ul devine, pentru o parte dintre antreprenori, o formă de angajare virtuală, fără a dubla stresul administrativ.
Concluzii
Scopul acestei analize nu este doar să fie un barometru, ci și să transforme anxietatea colectivă în decizii clare. Deși sentimentul celor mai mulți oameni de afaceri din România nu este tocmai bun pentru 2026, datele arată că există și câteva lecții ascunse în răspunsurile lor, spune platforma Startco.
Aceasta recomandă și 3 direcții practice pentru antreprenorii români care reies din date:
- instabilitatea fiscală este noua realitate pentru 2026 - Într-un moment în care cei mai mulți antreprenori pun fiscalitatea în topul riscurilor și cer predictibilitate fiscală, ei ar trebui să se gândească și să ia deciziile din acest an plecând de la noul normal. Asta înseamnă că planificarea (cash, structură, calendar de dividende, praguri) trebuie să devină parte din strategie, nu doar din contabilitate;
- bufferul de cashflow ar trebui tratat ca un KPI - Faptul că mai mult de jumătate dintre afaceri au sub 3 luni de buffer la un șoc de încasări înseamnă că un trimestru prost poate deveni rapid un an pierdut. Într-un context în care se discută despre consolidare fiscală și consum mai slab, protecția cash-ului este un avantaj competitiv, nu doar prudență;
- creșterea în 2026 pare să fie selectivă - Investițiile în software, echipamente și produse noi sunt mult mai frecvente decât angajările, iar reacția la scăderea cererii este pivotare sau cost cutting, nu creditare. Antreprenorii cresc, dar cresc cu fricțiune minimă și cu control al riscului.
Datele de referință provin dintr-un sondaj online StartCo, N = 117 respondenți, realizat în perioada februarie–martie 2026. Respondenții vizați sunt antreprenori (68% SRL, 29% PFA, 3% freelanceri) cu afaceri stabilite pe teritoriul României (31% București, 33% Cluj / Timișoara / Iași, 36% rural). Domeniile principale de activitate ale respondenților: IT / software / digital 38%, servicii profesionale (consulting, juridic, contabilitate etc.) 14%, creativ (marketing, design, foto-video etc.) 10%, comerț 9%, sănătate / wellness 3%, educație / training 3%, HoReCa 2%, construcții / amenajări 2%, producție 2%.
Fondată în 2018, StartCo este o companie digitală românească care oferă servicii integrate de înființare, modificare și contabilitate a afacerii, pentru antreprenorii mici și medii. Soluția a fost folosită de peste 20.000 antreprenori români, de la lansare și până acum, susține firma.