În contextul dezbaterilor actuale privind măsurile de redresare economică și corectare a deficitului bugetar, 11 organizații ale mediului de afaceri fac „un apel ferm” către liderii partidelor parlamentare participante la consultările în derulare.
Iată ce spun cele 11 organizații semnatare:
„Suntem conștienți că deciziile și acțiunile din această perioadă vor avea un impact profund și de durată asupra populației, asupra companiilor, asupra economiei, asupra încrederii investitorilor și a poziționării României în plan internațional. Tocmai de aceea avem nevoie de un dialog real, astfel încât măsurile adoptate să abordeze atât corectarea dezechilibrelor, cât și protejarea capacității economiei de a performa pe termen mediu și lung.
Cerem partidelor politice să asculte și vocea mediului de afaceri, cel care a susținut și susține economia. Suntem îngrijorați văzând că dezbaterea actuală pare să se concentreze în mod covârșitor pe creșterea taxelor, în lipsa oricărei viziuni publice asumate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale excesive sau modernizarea aparatului de stat. Fără un angajament real pentru reformă internă, orice măsuri fiscale riscă doar să împovăreze motorul economic necesar pentru redresare.
Suntem conștienți că riscurile blocării fondurilor europene și retrogradării ratingului de țară, devastatoare pentru viitorul României, necesită un răspuns public cuprinzător și responsabil, cu un mix de măsuri care să vizeze atât scăderea cheltuielilor, cât și creșterea veniturilor. Totodată, din viitorul pachet de măsuri trebuie să facă parte și politici de stimulare a investițiilor și activității economice.
Pentru a menține avantajele competitive cheie ale României — precum cota unică — și a evita descurajarea investițiilor, dar și pentru a ne permite dezvoltarea pe termen lung, considerăm că este imperios necesar ca orice pachet de măsuri să fie fundamentat pe:
• menținerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar și echitabil, cu eliminarea tuturor excepțiilor, un mecanism simplu și eficient atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități — esențial pentru susținerea creșterii economice, reducerea distorsiunilor și combaterea evaziunii fiscale;
• reducerea cheltuielilor publice neesențiale, inclusiv costurile administrative excesive, agențiile redundante și cheltuielile politice discreționare;
• reforme semnificative în managementul sectorului public, prioritizând performanța, eficiența, reducerea reală a poverii birocratice și transparența;
• eliminarea alocărilor bugetare risipitoare, cum ar fi indemnizațiile nejustificate și finanțarea excesivă a campaniilor electorale din fonduri publice;
• protejarea și prioritizarea investițiilor publice esențiale în infrastructură, educație și inovație — fundamente ale creșterii pe termen lung;
• asigurarea echității fiscale prin eliminarea scutirilor, eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și a taxei pe construcții speciale;
• colectarea eficientă a taxelor prin reducerea decalajului de TVA și prioritizarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale la scară largă;
• accelerarea digitalizării, simplificarea administrativă și reducerea birocrației;
• maximizarea absorbției fondurilor europene prin simplificarea procedurilor și eliminarea blocajelor birocratice.
Statul trebuie să dea primul exemplu. Un răspuns credibil la această provocare fiscală începe cu mesajul clar că este gata să optimizeze utilizarea banului public și să se reformeze.
Îmbunătățirea colectării și conformării voluntare — prin aplicare inteligentă, digitalizare și combaterea evaziunii fiscale sistemice, precum și prin creșterea nivelului de transparență și predictibilitate a politicilor fiscale și a folosirii banilor publici — este o parte esențială a soluției. Totuși, aceasta nu trebuie confundată cu introducerea de noi taxe sau majorarea celor existente, sau cu pedepsirea în mod abuziv a acelorași contribuabili corecți în cadrul acțiunilor agențiilor abilitate.
Sectorul privat operează deja sub presiuni semnificative cauzate de impredictibilitate și sarcini administrative. Discuțiile actuale, scurse pe surse în spațiul public, în absența unor analize de impact la care să participe și mediul de afaceri, alimentează și mai mult gradul de instabilitate și blocaj economic, mai ales în condițiile în care statul nu își onorează propriile obligații de rambursare a sumelor datorate față de o mare parte din contribuabilii onești și buni platnici din mediul privat. Solidaritatea nu poate funcționa în lipsa unui minim de reciprocitate, și nici într-un context fiscal care creează permanent inechități și categorii privilegiate. Companiile oneste nu ar trebui să plătească pentru a acoperi deficitul indus de administrarea iresponsabilă a finanțelor publice. Activitatea economică eficientă și responsabilă, precum și munca performantă și retribuită pe măsură nu ar trebui descurajate prin mecanisme de taxare care descurajează creșterea.
Pachetul de primăvară 2025 al Comisiei Europene subliniază creșterea excesivă a cheltuielilor și abaterea de la țintele fiscale ale României. Ignorarea acestor semnale nu va face decât să adâncească dezechilibrul. Ceea ce este necesar acum nu este o nouă rundă de taxe, ci un plan fiscal responsabil pe termen mediu, ancorat în reforma cheltuielilor, eficiență instituțională și predictibilitate economică.
Ca întotdeauna, și de această dată sectorul privat înțelege gravitatea situației, urgența și este pregătit să facă parte din soluție. Avem nevoie de transparență și dialog, iar solidaritatea pretinsă mediului privat trebuie demonstrată la toate nivelurile statului — nu prin transferarea implicită a sacrificiului către sectorul privat, ci prin asumarea reală a reformei și a disciplinei în gestionarea finanțelor publice.
Vă invităm la un dialog autentic cu mediul de afaceri, esențial înainte de aprobarea oricărui pachet de măsuri. Mediul privat trebuie să fie implicat activ în dezbaterea privind pachetul de politici care va fi inclus în programul noului Guvern”.
Organizații semnatare:
• Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană - AHK
• Camera de Comerț Americană în România - AMCHAM ROMANIA
• Asociația Oamenilor de Afaceri din România - AOAR
• Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova - BEROCC
• Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC
• Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER
• Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR
• Camera de Comerț Olandeză în România - NRCC
• Confederația Patronală CONCORDIA
• Consiliul Investitorilor Străini - FIC
• Fundația Romanian Business Leaders - RBL