Miniștrii de finanțe din statele UE, reuniți, vineri, în Consiliul ECOFIN, au aprobat formal constatarea Comisiei Europene potrivit căreia România nu a luat măsuri eficiente de reducerea a deficitului bugetar excesiv. Decizia ECOFIN nu conține nicio măsură de suspendare a fondurilor europene pentru România din cauza deficitului bugetar.
Consiliul UE a lansat o procedură de deficit excesiv împotriva României, începând cu 3 aprilie 2020.
Cu toate acestea, România continuă să înregistreze deficite publice ridicate, care depășesc valoarea de referință de 3% din PIB, stabilită în tratatele UE.
Prin urmare, vineri, Consiliul ECOFIN „a adoptat o nouă decizie care stabilește că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului”, se arată într-un comunicat oficial al Consiliului Uniunii Europene.
„Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât s-a recomandat, ceea ce a dus la un deficit public ridicat persistent și a pus în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv al României până în 2030”, se arată în comunicat.
Totuși, decizia de vineri „deschide calea pentru posibile măsuri suplimentare dacă România nu ia măsuri rapide pentru a reduce dezechilibrele bugetare”, avertizează Consiliul UE.
În decizia sa de vineri, Consiliul ECOFIN concluzionează:
„Răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost insuficient. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât a recomandat Consiliul. Aceasta duce la un deficit public ridicat persistent, punând în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030. Nu există factori de atenuare relevanți care să fie luați în considerare în cadrul procedurii de deficit excesiv care ar putea modifica această evaluare, în timp ce riscurile mari pe termen mediu, legate de sustenabilitatea fiscală cu care se confruntă România, reprezintă un factor agravant”.
Reamintim că, vineri, 20 iunie 2025, președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Ilie Bolojan (PNL) pentru funcția de prim-ministru. Bolojan are nevoie să strângă o majoritate parlamentară și să formeze viitorul Guvern, care să ia măsuri fiscale și bugetare pentru reducerea deficitului public al țării.
Procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) este un mecanism conceput să garanteze că statele membre ale UE revin la disciplină în bugetele lor publice sau mențin această disciplină.
Politicile economice și bugetare sunt foarte importante pentru statele membre. Acestea le consideră o chestiune de interes comun. Pentru a limita deficitul public și datoria publică, statele membre au convenit asupra unor valori de referință, pe care le-au consacrat în tratatele UE: o pondere a deficitului de 3% și o pondere a datoriei de 60% din produsul intern brut al țării în cauză.
Procedura de deficit excesiv implică mai multe etape-cheie, potrivit Consiliului UE:
- În cazul în care un stat membru depășește valorile de referință pentru deficit sau datorie sau riscă să le depășească în viitorul apropiat, Comisia Europeană pregătește un raport în care analizează dacă statul membru în cauză înregistrează un deficit excesiv.
- În cazul în care, ținând seama de toți factorii relevanți, Comisia consideră că o procedură aplicabilă deficitelor excesive este justificată pentru un stat membru, aceasta informează Consiliul în consecință și propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii de constatare a existenței unui deficit excesiv în statul membru în cauză.
- În urma propunerii Comisiei, Consiliul ia în considerare eventualele observații formulate de statul membru în cauză și ulterior adoptă o decizie care conține o evaluare generală referitoare la existența unui deficit excesiv.
- În cazul în care ajunge la concluzia că există un deficit excesiv, Consiliul adoptă o recomandare, bazată pe o recomandare a Comisiei, care stabilește modul în care ar trebui remediată situația. Recomandarea poate conține o traiectorie bugetară corectivă, exprimată în termeni numerici, și un termen-limită.
- Statului membru în cauză îi revine apoi responsabilitatea de a lua măsurile necesare în termen de șase luni.
- Dacă până la termenul-limită nu au fost luate măsuri eficiente sau dacă statul membru nu respectă recomandarea, Consiliul poate impune sancțiuni, inclusiv, pentru statele membre din zona euro, o amendă de până la 0,05% din PIB-ul anului precedent.
- Amenda trebuie plătită la fiecare șase luni până în momentul în care Consiliul evaluează că statul membru în cauză a întreprins măsuri eficiente. În cazul în care statul membru continuă să nu respecte recomandarea, Consiliul are dreptul să înăsprească sancțiunile.