Noile reguli europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje se aplică din 12 august 2026 și firmelor din România. Antreprenorii trebuie să verifice ce rol au în lanțul economic și ce obligații le revin, însă autoritățile române nu au publicat până acum o estimare a numărului de firme vizate și nici câte dintre acestea sunt microîntreprinderi și întreprinderi mici, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Organizația cere un ghid pentru firme și, pentru microîntreprinderi, o perioadă de 12 luni în care autoritățile să pună accent pe îndrumare și remedierea neregulilor administrative înainte de sancționare.
Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, cunoscut sub acronimul PPWR, a intrat în vigoare la 11 februarie 2025 și se aplică în Uniunea Europeană începând cu 12 august 2026. Comisia Europeană precizează că introducerea cerințelor este etapizată, astfel că nu toate obligațiile devin aplicabile simultan.
Noul cadru stabilește reguli comune la nivel european pentru întregul ciclu de viață al ambalajelor, de la proiectare și introducerea pe piață până la reutilizare și gestionarea deșeurilor.
Concret, noul regulament obligă firmele, etapizat, să folosească ambalaje reciclabile, să introducă anumite procente minime de material reciclat în ambalajele din plastic și, în unele situații, să folosească ambalaje reutilizabile. În plus, companiile trebuie să poată demonstra conformitatea ambalajelor pe care le introduc pe piață, obligațiile exacte diferind în funcție de rolul lor în lanțul economic.
Pentru firme, una dintre primele probleme este identificarea exactă a poziției pe care o au în acest sistem.
Ce trebuie să verifice firmele
Un producător care își ambalează propriile produse, un comerciant care vinde sub marcă proprie sau o companie care introduce pe piață volume mari de produse ambalate se pot afla în situații juridice diferite.
În funcție de rolul operatorului economic, pot apărea obligații privind conformitatea ambalajelor, documentația tehnică, informațiile care trebuie păstrate sau furnizate și respectarea unor cerințe privind sustenabilitatea.
Comisia Europeană arată că regulamentul creează un cadru armonizat în întreaga piață unică, tocmai pentru a înlocui o parte din cerințele naționale fragmentate. Printre măsurile importante se numără cerințele privind reciclabilitatea ambalajelor și utilizarea materialelor reciclate, însă unele dintre acestea vor deveni aplicabile abia din 2030.
CONAF avertizează însă că povara administrativă nu este aceeași pentru o corporație și pentru o firmă mică.
„Pentru compania mare există, de regulă, departamente juridice, consultanți, specialiști în sustenabilitate și oameni dedicați raportărilor. Într-o firmă mică, toate acestea ajung deseori pe masa antreprenorului”, arată organizația în comunicatul transmis StartupCafe.ro.
Potrivit CONAF, o parte dintre costurile administrative ale conformării sunt fixe sau aproape fixe, indiferent dacă firma comercializează milioane de produse sau volume mult mai reduse.
Astfel, pentru un operator mare, cheltuiala poate fi distribuită pe milioane de unități, în timp ce, pentru o firmă mică, poate avea o pondere mult mai mare în costul produsului.
România nu știe public câte firme sunt vizate, susține CONAF
La 31 iulie 2026, România avea aproape 1,8 milioane de entități economice active: 1.305.605 persoane juridice și 471.565 de PFA, întreprinderi individuale și familiale, potrivit datelor citate de CONAF.
Organizația precizează că acest lucru nu înseamnă că toate aceste entități intră sub incidența regulamentului.
Problema este că, până la data analizei sale, CONAF spune că nu a identificat în sursele publice ale autorităților o estimare care să arate câți operatori economici sunt efectiv vizați și cum sunt distribuiți în funcție de dimensiune.
Ministerul Mediului a publicat la 12 august o informare privind Regulamentul (UE) 2025/40 și intrarea sa în aplicare.
CONAF susține însă că lipsește în continuare o evaluare publică a populației de firme asupra căreia se aplică efectiv noile obligații.
Organizația argumentează că fără această informație este dificil de evaluat costul total al conformării, de estimat necesarul de informare și de stabilit câte firme mici ar putea avea dificultăți în aplicarea regulilor.
Reguli speciale pentru microîntreprinderile care vând sub marcă proprie
Un punct important pentru antreprenorii care dezvoltă propriile branduri privește definiția „fabricantului”.
În anumite situații, regulamentul consideră fabricant persoana sau compania care dispune proiectarea sau fabricarea ambalajului ori a produsului ambalat sub propriul nume sau propria marcă, chiar dacă producția fizică este realizată de altă firmă.
Există însă o regulă specială pentru microîntreprinderi.
Dacă firma care dispune realizarea ambalajului sau produsului sub propria marcă este o microîntreprindere, iar furnizorul ambalajului este stabilit în același stat membru, furnizorul este considerat fabricant în sensul regulamentului, în condițiile stabilite de PPWR.
Potrivit definiției europene utilizate în acest caz, o microîntreprindere are mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală sau un bilanț anual total de cel mult 2 milioane de euro.
Pentru CONAF, problema are și o dimensiune economică: firmele românești sunt încurajate să treacă de la producția pentru alte companii la dezvoltarea propriilor mărci, iar eventualele costuri administrative suplimentare asociate acestei treceri trebuie măsurate.
„Momentul în care o companie românească încetează să mai producă anonim pentru altcineva și decide să își pună propriul nume pe produs este momentul în care încearcă să păstreze o parte mai mare din valoarea pe care o creează”, susține organizația.
România avea deja obligații privind ambalajele
Noul regulament european nu înseamnă că firmele din România pornesc de la zero în ceea ce privește obligațiile referitoare la ambalaje.
România aplică deja, prin legislația națională, principiul răspunderii extinse a producătorului și are obligații privind gestionarea deșeurilor de ambalaje.
CONAF atrage atenția în mod expres că actuala contribuție de 2 lei/kg datorată Fondului pentru Mediu, în situațiile prevăzute de legislația națională pentru neîndeplinirea unor obiective privind deșeurile de ambalaje, nu este introdusă de Regulamentul (UE) 2025/40.
PPWR introduce însă un cadru european comun și noi cerințe care se aplică etapizat.
Comisia Europeană estimează că, fără măsuri suplimentare, cantitatea de deșeuri de ambalaje din UE ar fi crescut cu 19% până în 2030, iar deșeurile provenite din ambalaje din plastic cu până la 46%.
Ce cere CONAF autorităților
CONAF spune că nu solicită amânarea aplicării regulamentului, ci măsuri prin care companiile să poată identifica și aplica mai ușor obligațiile.
Organizația cere Ministerului Mediului să publice, în maximum 60 de zile, un ghid național de încadrare, cu exemple concrete pentru comerț, producția alimentară și produsele vândute sub marcă proprie.
Administrației Fondului pentru Mediu și Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate li se solicită să estimeze și să publice numărul operatorilor economici vizați, separat pe categorii de dimensiune.
CONAF mai cere Oficiului Național al Registrului Comerțului să introducă distribuția pe activități CAEN în statisticile lunare relevante, astfel încât impactul obligațiilor să poată fi evaluat în funcție de structura economiei.
Pentru microîntreprinderi, organizația solicită ca, în primele 12 luni de aplicare, autoritățile să exercite activ rolul de îndrumare și, în limitele legislației, să permită remedierea neconformităților administrative înainte de aplicarea sancțiunilor.
CONAF mai propune ca România să susțină la nivel european soluții proporționale pentru obligațiile administrative impuse microîntreprinderilor și firmelor mici care își vând produsele în alte state membre.
„Înainte să sancționăm trebuie să explicăm”
„Calendarul european nu așteaptă, iar companiile trebuie să respecte astăzi reguli pentru aplicarea cărora statul ar fi trebuit să le pregătească ieri”, spune Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF.
„Nu contestăm obiectivul european și nu cerem mai puține reguli de mediu. Cerem să înțelegem economia asupra căreia le aplicăm, pentru că o regulă poate fi egală în text și profund inegală în economie atunci când costul administrativ cântărește diferit pentru o companie cu mii de angajați și pentru o firmă în care același om vinde, administrează și se ocupă de conformare”, mai spune aceasta.
„Înainte să sancționăm trebuie să explicăm, înainte să controlăm trebuie să măsurăm. Europa vrea mai puține deșeuri de ambalaje. România trebuie să se asigure că firmele înțeleg ce au de făcut pentru ca acest obiectiv să poată fi atins”, afirmă Cristina Chiriac.