Creșterea de 40 de ori a capitalului social minim, de la 200 lei la 8.000 lei, anunțată miercuri de ministrul Finanțelor alături de alte măsuri fiscal-bugetare, va schimba radical regulile jocului în antreprenoriatul românesc, avertizează reprezentanții comunității Grupul micilor antreprenori din România, din care fac parte peste 60.000 de membri.
Modificarea, programată pentru 2026, va fi o provocare pentru antreprenori: dacă până acum intrarea în business era accesibilă aproape oricui, noul prag va transforma acest pas într-un test financiar dificil pentru mii de români aflați la început de drum.
„Creșterea capitalului social la 8.000 de lei schimbă fundamental pragul de intrare în antreprenoriat. Într-o țară în care mulți antreprenori pornesc cu resurse minime și compensează prin creativitate și adaptabilitate, această măsură poate descuraja exact segmentul de care economia are cea mai mare nevoie: oamenii cu idei bune, dar cu bugete mici”, avertizează Mona Bardos, consultant de business și fondator Monasi Cursuri și Consultanță și creator al comunității Grupul micilor antreprenori din România.
La nivel practic, 8.000 de lei înseamnă blocarea unei sume care ar putea fi investită în marketing, echipamente, stocuri sau formare profesională. Pentru afacerile din servicii sau pentru freelancerii care vor să facă pasul către SRL, această sumă este disproporționată față de costurile reale de operare, adaugă Bardos.
Deși Guvernul susține că scopul este responsabilizarea antreprenorilor și reducerea firmelor fantomă, Mona Bardos atrage atenția că efectul real va fi lovirea business-urilor mici aflate la început de drum.
„În loc să punem obstacole, ar fi mai util să creăm un mediu stabil și să oferim acces facil la educație antreprenorială și finanțare”, punctează aceasta.
Ce este capitalul social
În România, capitalul social minim obligatoriu a fost de 200 lei începând din anii ‘90. După modificarea legii din 2020, capitalul social minim a devenit 1 leu, iar marea majoritate a firmelor nou-înființate după 2020 au ales pragul minim (1-200 lei).
Capitalul social este suma cu care asociații sau acționarii unei firme contribuie la înființarea acesteia, sub formă de bani sau bunuri, și care este înscrisă oficial în actul constitutiv și la Registrul Comerțului.
Rolurile principale ale capitalului social:
- Legal: este o condiție pentru înființarea firmei și o garanție minimă pentru creditori.
- Economic: reprezintă resursele de pornire ale societății.
- Proporțional: stabilește cota de participare și drepturile fiecărui asociat în firmă.
De exemplu, dacă pentru o firmă cu doi asociați pune fiecare câte 500 lei capital social, într-un SRL cu capital total de 1.000 lei, fiecare va deține 50% din părțile sociale.
Ce spune ministrul Finanțelor despre majorarea capitalului social
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri noi modificări fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, ce urmează să fie puse în transparență în curând: de la introducerea unei taxe fixe de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro care vine din zona non-UE, cum sunt cele livrate de giganții asiatici Temu și Shein, la eliminarea limitei de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul și obligația firmelor active din România de a avea cel puțin un cont bancar.
Printre aceste măsuri se numără și cea referitoare la capitalul social.
„În zona acestor companii cu capital social 1 leu, statul are foarte puține resurse, posibilități de a recupera în momentul în care aceste companii ajungând în activitate de insolvență, dizolvare, în diverse faze. Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social, dar capitalul social inițial, cel de 200 de lei, care nu a fost modificat niciodată din 1990 până astăzi. Propunem stabilirea unui capital social minim de 8.000 de lei în cazul societăților de tip SRL. Bineînțeles, această chestiune va fi reglată nu imediat, vor fi norme tranzitorii. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiți pentru companie, deci nu sunt blocați în capital social, dar în același timp, și statul în momentul în care aceste companii ajung în insolvență, poate să și recupereze”, a anunțat ministrul Nazare.
Micii antreprenori, sub presiune: taxe mai mari, investiții amânate și planuri de angajare blocate
Recent, Grupul micilor antreprenori din România a realizat un sondaj în comunitate, conform căruia 60% dintre micii antreprenori susțin că sunt „foarte afectați” de creșterea taxelor și vor reduce cheltuielile. Aceștia iau în calcul să amâne investițiile și să blocheze angajările. Doar 4% spun că activitatea lor nu este semnificativ afectată.
Totodată, întrebați cum resimt anul 2025 în ansamblu pentru firma lor, 53% dintre antreprenori spun că există o tensiune continuă, totul pare instabil și imprevizibil, 23% că este un an tumultuos, iar 12% că este un an mai bun decât 2024.
„Anul 2025 a devenit un test de rezistență pentru micii antreprenori. Creșterea taxelor, instabilitatea legislativă și lipsa unui orizont clar îi obligă să fie extrem de atenți la fiecare leu cheltuit. Mulți își pun pe pauză planurile de dezvoltare, își reduc echipele și își concentrează energia pe supraviețuire. În același timp, se conturează tot mai mult nevoia de sprijin extern — de la consultanță la soluții practice de reorganizare — pentru că în acest climat, cine rămâne fără strategie și structură riscă să piardă tot.
Antreprenorii care acceptă să iasă din izolare și să își adapteze rapid modelul de business au șanse reale nu doar să reziste, ci să crească accelerat, chiar și într-un mediu ostil. În acest sens, metoda ACE devine un instrument-cheie: un plan acționabil, structurat pe etape clare, care ajută antreprenorii să-și redreseze afacerea, să-și eficientizeze procesele și să-și crească profitabilitatea. Implementată corect în câteva luni, metoda ACE poate genera creșteri de până la cinci ori ale cifrei de afaceri în primul an de schimbări”, explică Mona Bardos.
---