Consiliul Investitorilor Străini (FIC) susține eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) si spune luni, într-un comunicat transmis comunității antreprenoriale StartupCafe.ro, că măsura „a avut un impact bugetar redus și a descurajat investițiile majore în România”.
Eliminarea IMCA era prevăzută în proiectul de lege revizuit privind, pus în transparență de Ministerul Finanțe, care face parte din pachetul 2 de măsuri. Poziția exprimată acum de FIC vine în contextul în care PSD și USR au depus amendamente pentru proiectele din pachetul 2 pentru care Guvernul își va asuma răspunderea. Una dintre propunerile PSD se referă la reintroducerea impozitului de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane EUR (IMCA), scrie HotNews.ro.
„Consiliul Investitorilor Străini (FIC) salută decizia Guvernului privind eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA). Această măsură reprezintă un pas important către un cadru fiscal mai echitabil, predictibil și favorabil investițiilor — o direcție susținută constant de FIC în ultimii ani”, spune FIC.
Redăm opinia Consiliului Investitorilor Străini:
„Încă de la introducerea acestui impozit, mediul de afaceri a susținut că va însemna o impozitare disproporționată a marilor contribuabili (atât români, cât și străini) care va pune în pericol creșterea economiei, cu riscul ca unele companii să își limiteze activitatea în țara noastră din cauza rentabilității reduse sau să migreze unele activități în alte țări UE. FIC a estimat încă de la finalul anului 2022 că România își va pierde din competitivitate în raport cu alte state, întrucât o astfel de impozitare a cifrei de afaceri este aproape inexistentă în țările dezvoltate.
Rezultatele Business Sentiment Index au reflectat constant, de la introducerea IMCA, prudența crescută a companiilor în luarea deciziilor de investiții. Atractivitatea României în comparație cu locațiile similare a scăzut constant în ultimii ani, atingând în primăvara acestui an cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani, peste jumătate dintre respondenți considerând România mai puțin atractivă decât locațiile comparabile din Europa sau alte țări. Totodată, numai 35% dintre companii aveau planificate mai multe investiții, în timp ce 30% intenționau să le reducă.
De asemenea, conform unui alt sondaj FIC, 30% dintre respondenți consideră că IMCA și ICAS afectează în mare măsură deciziile investiționale: 17% amână investiții, iar 13% le reduc. Printre efectele IMCA, respondenții au indicat cu precădere limitarea investițiilor (55%).
Potrivit datelor BNR privind ISD, după pandemie și până la introducerea IMCA, investițiile străine directe atrase de România au crescut într‑un ritm susținut: stocul ISD a urcat de la 76,65 mld. euro la aproape 99 mld. euro în perioada 2020 T1 – 2022 T4.
Însă, ulterior introducerii IMCA, România a atras suplimentar doar circa 15 mld. euro, de la 99 mld. euro la 116 mld. euro între ultimul trimestru fără IMCA din 2022 și trimestrul II din 2025. Încetinirea se vede mai ales la profitul reinvestit: dacă între 2020 T1 și 2022 T4 profitul reinvestit și participațiile la capital au totalizat aproape 16 mld. euro, în intervalul 2022 T4 – 2025 T2 acestea au însumat circa 12,1 mld. euro.
Datele privind evoluția stocului ISD surprind efectele pe termen scurt și reacția întârziată a planurilor de investiții la introducerea IMCA, dar și pe fondul încetinirii economiei — impactul negativ fiind contrabalansat parțial de investițiile statului din perioada 2023–2024, inclusiv din PNRR, care au avut efecte indirecte asupra sectorului privat.
Efectele majore se vor vedea însă pe termen mediu‑lung, prin decelerarea investițiilor. De asemenea, nici impactul la nivelul bugetului de stat nu a fost cel estimat inițial de autorități, de 5–7 miliarde lei anual, în final fiind colectat doar aproximativ 1,2 miliarde lei.
În plus, OECD (organizație la care România aspiră să adere) și ulterior statele membre UE au agreat aplicarea unui nivel de impozitare minim la nivel internațional (Pilonul 2), care vizează profitul, nu cifra de afaceri. Grupurile de experți internaționali au stabilit că această formulă este cea mai eficientă pentru a reduce riscul de erodare a bazei impozabile și transfer al profiturilor, asigurând că marile grupuri multinaționale plătesc cota minimă convenită la nivel global. În acest context, FIC recomandă ca România să se alinieze practicilor internaționale și să elimine sistemul de impozitare a cifrei de afaceri, contrar directivelor UE și standardelor OECD.
Investitorii străini sunt parteneri sistemici ai dezvoltării României
În acest context, FIC reafirmă rolul companiilor multinaționale ca parteneri pe termen lung ai dezvoltării economice, sociale și fiscale a României.
Marile companii contribuie direct prin taxe și impozite plătite la bugetul de stat și prin investiții în economia românească, dar și indirect prin salarii competitive și plăți către furnizori locali. Conform celui mai recent studiu FIC privind taxele și contribuțiile plătite de membrii săi, companiile FIC contribuie prin:
- Contribuții fiscale directe: Potrivit analizei FIC pentru anul 2024, 65 de companii și grupuri membre au contribuit cu aproximativ 61,37 miliarde lei la bugetul de stat, reprezentând 12% din veniturile curente ale statului și peste 21% din veniturile fiscale totale. Extrapolând la toate cele 108 companii membre, contribuția totală este estimată la peste 75 miliarde lei — echivalentul a peste 16% din veniturile colectate de la sectorul privat și angajați.
- TVA și accize: Cele 65 de companii analizate au plătit 40,2 miliarde lei sub formă de TVA și accize, adică un sfert din veniturile totale din TVA la nivel național.
- Creșterea nivelului de trai: Salariul net mediu în companiile FIC este de 9.324 lei, cu 80% mai mare decât media națională. Contribuțiile lunare sunt aproape duble față de cele ale unui angajat mediu — 3.985 lei la pensii, 1.594 lei la sănătate și 1.036 lei impozit pe venit. În plus, contribuția indirectă prin TVA, generată de nivelul ridicat de consum, este estimată la 1.324 lei lunar per angajat.
- Sprijin pentru serviciile publice: Companiile FIC susțin indirect 66% din cheltuielile guvernamentale pentru bunuri și servicii și acoperă aproape 40% din cheltuielile publice cu personalul prin veniturile fiscale generate.
- Investiții private: Investițiile realizate de membrii FIC sunt echivalente cu 32% din cheltuielile publice de capital, consolidând rolul lor în dezvoltarea pe termen lung.
- Integrare în lanțuri de aprovizionare: Cu peste 63.000 de furnizori locali, companiile FIC plătit către aceștia 38 miliarde lei în 2024, cu efecte multiplicatoare semnificative în economie.
FIC susține eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, care în ultimii ani nu doar că a avut un impact bugetar redus, dar a descurajat investițiile majore în România, a distorsionat competiția în economie și a diminuat atractivitatea țării în raport cu statele din regiune. Autoritățile trebuie să recâștige încrederea investitorilor pentru a repune în mișcare motoarele economiei, într‑un moment bugetar în care investițiile private sunt șansa României pentru redresare și creștere sustenabilă”.
---