Impozitul pe construcții speciale (taxa pe stâlp), ar trebui să fie denumit impozit pe investiții, în opinia experților în fiscalitate. În plus, poate goni investitorii străini și să ajungem în situația Spaniei, cu reclamă negativă în presa din străinătate.
-
Avocatul Gabriel Biriș: Eu știu două companii care fiecare au de plătit câte 500 milioane. Deci de la 2 companii vor strânge un miliard.
-
Dan Schwartz (RSM România): În Financial Times e o întreagă pagină de reclamă făcută de o firmă de avocatură care arată sigla agenției fiscale spaniole și scris mare deasupra: Atenție investitori, în această zonă acționează hoți de buzunare.
-
Schwartz: Nu poți să spui că tu susții dezvoltarea României atunci când impozitezi investițiile. Este aberant.
„Este un impozit pe investiții. Așteptăm normele ca să vedem cum îl aplicăm. Așteptăm să se restrângă sfera. Au dat-o împrăștiat. Probabil se gândesc că prin norme o să vină și o să spună: nu plătesc agricultorii etc.”, a declarat avocatul Gabriel Biriș, la TaxEU Forum.
El crede că cei care au introdus impozitul nu au reprezentarea faptelor lor: suma pe care au prins-o în Legea bugetului de Stat ca venit în 2025 din impozitul pe construcții este de 1,034 miliarde lei.
„Eu știu două companii care fiecare au de plătit câte 500 milioane. Deci de la 2 companii vor strânge un miliard. Așa cum este reglementat acum, veniturile din impozitul ăsta ar fi aproape de 70 miliarde lei ceea ce, evident, este de neplătit. Acest impozit este reglementat de niște oameni care n-au reprezentarea faptelor lor”, a mai afirmat Biriș.
La rândul său, Dan Schwartz, managing partner la RSM România, susține că excepțiile privind acest impozit sunt deja prezentate în Codul fiscal: instituții publice, fundații, asociații fără scop lucrativ.
„Nu sunt exceptate, însă, activele care sunt în proprietatea Statului și sunt închiriate sau concesionate sau puse la dispoziția cuiva cu titlu gratuit. Într-o astfel de situație ar putea fi autostrăzile care sunt date în concesiune. În momentul în care autostrăzile s-au dat în concesiune, ele intră în sfera de aplicare a impozitului așa cum e definit acum. Dacă se va schimba impozitul, nu știm”, a mai arătat el.
În momentul de față, nu intră în această zonă pentru că autostrăzile nu sunt proprietate privată, ci a Statului.
„Deci Statul este în momentul de față exceptat, dar nu în totalitate. Adică se acceptă ideea că bunurile Statului pot fi introduse în circuitul civil într-o formă sau alta prin contracte de cedare a dreptului de folosință, situație în care se transferă obligația plății impozitului la utilizator”, a mai arătat Dan Schwartz.
Deci, spune el, tot noi le vom plăti.
Impozitul pe construcțiile speciale frânează procesul investițional. Ce ar putea face investitorii
„Problema acestui impozit nu este una de formă (aceasta se corectează, se schimbă legea). Problema mare este că frânează procesul investițional, dezvoltarea. Nu poți să spui că tu susții dezvoltarea României atunci când tu impozitezi investițiile. Este aberant”, afirmă reprezentantul RSM România.
Potrivit acestuia, în România au venit miliarde în investiții străine.
„Atunci când România le-a făcut oferta de țară investitorilor străini, nu le-a menționat această taxă. Oamenii aceia au venit și au investit aici. Acum află pe zi ce trece că noi taxe le sunt impuse”, a explicat Dan Schwartz.
Ce vor face acești oameni?
„În primul rând, dacă e vorba de sume mari, vor da în judecată Statul român pentru nerespectarea contractului pe care l-a încheiat cu ei. În al doilea pas, probabil că vor pleca. În al treilea pas, le vor spune celorlalți: Nu vă duceți în România, că acolo se fură. Cine fură? Statul!”, spune el.
O situație similară avem acum în Spania.
„Spania a făcut reclamă pentru fiscalitate, economie către investitori străini, în special americani. Au venit, au adus bani acolo, iar apoi le-au schimbat imediat legislația fiscală”, arată expertul.
În felul ăsta, spune el, i-a deposedat de mari sume.
Ce au făcut acești investitori?
„Ceva ce în România încă nu se întâmplă. Au contactat o firmă de avocatură care îi reprezintă și care a dat în judecată Statul spaniol. În Financial Times e o întreagă pagină de reclamă făcută de această firmă de avocatură care arată sigla agenției fiscale spaniole și scris mare deasupra: Atenție investitori, în această zonă acționează hoți de buzunare. Asta este reclama pe care au reușit s-o facă autorității fiscale datorită atitudinii pe care au avut-o”, a precizat Dan Schwartz.
El nu vrea ca România să ajungă într-o astfel de situație din cauza unor astfel de impozit aberante.
„Acest impozit nu va aduce nimic la buget pentru că, probabil se va renunța la el mai devreme decât ne așteptăm noi, pentru că deja a fost declarat neconstituțional. Nu văd de ce a doua oară Curtea Constituțională să nu aibă aceeași atitudine față de acest impozit”, concluzionează Schwartz.
---
Florin Bărbuță este consultant în comunicare economică/fiscală și jurnalist, cu o experiență de peste 17 ani în domeniu.