România ar urma să aibă aproximativ 60 de miliarde de euro alocați direct în viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Pentru firme, însă, o miză importantă este dincolo de această alocare: peste 400 de miliarde de euro din Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe, unde banii nu sunt rezervați pe țări, ci se câștigă prin proiecte, în competiție cu firme și consorții din întreaga Europă. Confederația Patronală Concordia, condusă de antreprenorul Dan Șucu, vine cu un plan în 10 puncte pentru pregătirea economiei și a companiilor românești pentru această competiție.
Confederația Patronală Concordia a lansat, marți, 16 septembrie, Manifestul pentru Arhitectura Economică a României 2028-2034, prin care cere Guvernului, Parlamentului și partidelor politice un plan de acțiune pentru creșterea competitivității economiei românești.
Momentul ales nu este întâmplător. Regulile viitorului Cadru Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 sunt în negociere, iar Concordia avertizează că proiectele cu care România și companiile sale vor intra în competiția europeană trebuie pregătite înainte de deschiderea efectivă a apelurilor.
„Fiecare lună în care România organizează grupuri de lucru, în loc să pregătească proiecte, este o lună câștigată de competitorii noștri”, se arată în manifest.
Diferența este esențială pentru firme. România ar urma să beneficieze de o alocare directă de aproximativ 60 de miliarde de euro prin Planul Național și Regional de Parteneriat, bani destinați unui spectru larg de investiții și reforme, nu exclusiv companiilor sau competitivității acestora.
Dincolo de această sumă începe însă ceea ce am putea numi „Champions League” a finanțărilor europene: aproximativ 400-409 miliarde de euro din Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe, pentru care nu există cote naționale rezervate.
Aici, proiectele românești vor concura direct cu cele pregătite de companii, universități și consorții din state precum Germania, Franța, Olanda sau Suedia.
Pentru Concordia, riscul nu este doar ca România să folosească insuficient cele aproximativ 60 de miliarde de euro alocate direct, ci să se concentreze aproape exclusiv asupra acestora și să rateze competiția pentru finanțările care vor construi următoarea generație de industrii europene.
Planul Concordia: proiecte gata înainte să apară apelurile și consorții cu IMM-uri
Manifestul vine cu un plan în 10 puncte pentru pregătirea României.
Una dintre primele propuneri este alegerea a 4-6 sectoare în care România poate deveni lider regional, pe baza avantajelor economice și a potențialului de creare de valoare, nu prin decizii politice. Concordia indică, între domeniile strategice, energia, semiconductorii, bateriile, apărarea, inteligența artificială și biotehnologiile.
A doua miză este timpul.
Concordia propune ca România să aibă, până la finalul anului 2027, o bancă națională de proiecte strategice pregătite pentru finanțare, cu studii de fezabilitate, autorizări și structuri financiare deja făcute.
„Una dintre problemele cronice ale perioadelor anterioare a fost lipsa proiectelor gata de implementare, nu lipsa banilor”, arată documentul.
Pentru antreprenori, o altă propunere importantă este formarea unor consorții naționale în care companiile mari să lucreze împreună cu IMM-uri inovatoare, universități, institute de cercetare și instituții financiare.
Concordia pornește de la premisa că viitoarea competiție europeană nu va mai fi doar între organizații individuale, ci între rețele capabile să combine cercetarea, tehnologia, producția și finanțarea.
Pentru un startup sau un IMM românesc, aceasta poate însemna că accesul la marile programe europene nu va veni neapărat printr-un grant solicitat individual, ci prin intrarea într-un consorțiu care construiește un proiect european de dimensiuni mai mari.
IMM-urile trebuie să intre în marile investiții, nu să rămână pe margine
Concordia acordă un rol important IMM-urilor în această arhitectură.
Potrivit datelor ONRC și Eurostat citate în manifest, IMM-urile românești generează aproximativ 1.450 de miliarde de lei cifră de afaceri și 2,6 milioane de locuri de muncă, dar adopția tehnologiilor rămâne redusă. În cazul companiilor cu cel puțin 10 angajați, adopția inteligenței artificiale este de aproximativ 5%, iar cea a serviciilor cloud de aproximativ 25%.
Planul propune un program național de modernizare și digitalizare a IMM-urilor, cu ținte de adopție tehnologică și instrumente dedicate retehnologizării.
Ideea este ca investițiile mari în energie, infrastructură digitală, apărare sau industrie să nu rămână proiecte izolate de economia locală.
„Canalul prin care ele se transformă în prosperitate sunt IMM-urile”, spune Concordia, care avertizează că, fără mecanisme prin care tehnologia și oportunitățile create de marile investiții să ajungă la firmele mici și mijlocii, România poate avea proiecte spectaculoase fără ca efectele lor să se răspândească în economie.
Concordia susține și că România trebuie să urce în lanțurile valorice. În prezent, economia este concentrată în numeroase sectoare pe activități de execuție și producție cu marje mai mici, în timp ce cercetarea, integrarea, distribuția și alte activități cu valoare adăugată ridicată sunt realizate în alte state.
Planul urmărește construirea unor lanțuri mai complete în România, de la cercetare și competențe până la producție, furnizori, integratori, servicii și export.
Un grant de 20 milioane EUR ar putea atrage alte 50 milioane EUR din capital privat
Un alt punct al planului este crearea unui mecanism național de blended finance, prin care granturile, garanțiile, creditele și capitalul privat să fie combinate încă din momentul în care sunt construite proiectele.
Concordia oferă exemplul unui grant de 20 de milioane de euro, care ar putea mobiliza alte 50 de milioane de euro din capital privat.
„Obiectivul nu este maximizarea absorbției, ci maximizarea randamentului economic al fiecărui euro public”, se arată în document.
Celelalte direcții din plan includ un Pact Național pentru Competitivitate care să depășească ciclurile electorale, investiții mai mari în cercetare și inovare, atragerea cercetătorilor români din diaspora, o administrație orientată către rezultate și o participare mai activă a României la negocierea regulilor după care vor fi acordate viitoarele finanțări europene.
Companiile membre Concordia spun că pot contribui cu expertiză în structurarea proiectelor, capacitate de cofinanțare și mobilizare a capitalului privat și că sunt dispuse să intre în consorții cu statul, universitățile și institutele de cercetare.
În schimb, cer predictibilitate fiscală și legislativă, priorități industriale clare și un calendar instituțional pentru pregătirea perioadei 2028-2034.
Manifestul confederației Concordia poate fi consultat mai jos: