Calcule: Scenariul unificării CASS cu impozitul pe venit – cât ar putea pierde angajații din România dacă statul ar lua această decizie

Iată explicațiile lui Marcel Boloș, în dialogul cu StartupCafe.ro: 

StartupCafe.ro: Domnul ministru, ați pomenit de impozitarea muncii. Este și această idee vehiculată în spațiul public de comasare a impozitului pe venitul salarial cu contribuția la sănătate (CASS). Se întâmplă asta, nu se întâmplă, cum a rămas? 

Marcel Boloș: Este un scenariu care a fost prezentat de către Banca Mondială. Practic, Banca Mondială a avut trei scenarii: impozitarea progresivă, care, după cum bine cunoașteți, nu este agreat de nici o parte a coaliției de guvernare. A fost de asemenea prezentat scenariul TVA-ului cu o cotă standard, dar care de asemenea nu este agreat de către coaliția politică. 

Și cel de-al treilea scenariu a fost această unificare a impozitului pe venit cu contribuția la asigurările sociale de sănătate. Deci din 10% impozit pe venit, 10% CASS ar fi rezultat o cotă unică de 20% cu mențiunea că în noul algoritm de calcul al impozitului pe venit rezultat din această consolidare se eliminau din baza de impozitare contribuția la asigurările sociale și la asigurările sociale de sănătate. Deci, cu alte cuvinte, ca urmare acestei unificări a impozitului pe venit și a CASS-ului ar fi rezultat un impact asupra banilor încasați de către oameni și odată cu aceasta cred că ar fi existat și, mă rog, o oarecare stare de îngrijorare a oamenilor pentru banii pe care îi încasează.

StartupCafe.ro: Da, pentru că în prezent, se aplică mai întâi contribuțiile sociale asupra salariului brut și, pe suma care rămâne, se aplică apoi impozitul pe venit. 

Marcel Boloș: Sistemul actual presupune ca din baza de impozitare să se scoată afară, să se deducă, cum spunem noi, CAS-ul și CASS-ul. Iar în noua formulă, prin unificare nu mai erau aceste deduceri, iar din acest algoritm rezulta un impact bugetar de 27 de miliarde de lei la bugetul de stat.

StartupCafe.ro: Bani care ar fi fost luați de la oameni, de la lucrătorii noștri. 

Marcel Boloș: Banii care rezultau tocmai din faptul că nu se mai deducea contribuția la asigurările sociale și la asigurările sociale de sănătate și ei sigur că impactau asupra restului de plată, cum spunem noi în limbaj mai neacademic.

StartupCafe.ro: Și ce se întâmplă cu aceste propuneri?

Marcel Boloș: Nu știu să vă răspund. Sunt cele trei scenarii pe care le-a analizat Banca Mondială. Potrivit Planului fiscal, la aceste scenarii se mai adaugă două opțiuni pe care tot Banca Mondială ar urma să le prezinte guvernului, care ar trebui să conțină măsuri pe zona de reformă fiscală. Și din aceste măsuri guvernul ar fi urmat să aprobe pe cele care împreună duc la un impact bugetar de 1,1% din PIB. Aceasta pentru ca să se respecte ținta de deficit bugetar pe de o parte și pe de altă parte, să se respecte angajamentele care au fost luate în Planul național de redresare și reziliență, pentru că jalonul 207 a fost destul de clar în acest sens.

Conform Planului fiscal al României, jalonul 207 din Planul Național de Redresare și Reziliență prevede, printre altele că, în domeniul impozitului pe veniturile obținute de persoanele fizice și contribuțiile sociale obligatorii, va fi avută în vedere:

• revizuirea/ajustarea sistemului deducerilor personale specifice impozitului pe venit;
• revizuirea/actualizarea sistemului de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale acordate la plata impozitului pe venit. 

Până la finalul lunii martie 2025, Guvernul ar trebui să dea un memorandum pentru aprobarea  propunerilor de modificare a Codului fiscal, necesare realizării reformei fiscale. 

---

Citește și: 

Salariul minim 2025: Cât plătesc firmele, ce salariu net primesc angajații „în mână”. Salariul minim în construcții, agricultură și industria alimentară