Preluarea unei afaceri de familie într-un moment critic poate însemna conservare sau schimbare radicală. În cazul lui Vlad Popescu, a fost al doilea scenariu: a mutat compania Norofert din distribuție în producție, fără experiență directă în domeniu, și a construit în câțiva ani o companie listată la bursă, cu operațiuni în Statele Unite și Brazilia. La podcastul StartupCafe Idei și Antreprenori, Vlad Popescu ne-a explicat cum a trecut Norofert la nivelul următor.
În 2015, la 28 de ani, Vlad a preluat conducerea firmei după retragerea tatălui său din motive medicale.
Decizia lui a fost să repoziționeze businessul într-o zonă cu potențial de creștere: producția de inputuri pentru agricultură, în special pentru segmentul ecologic.
„A fost un moment în care am hotărât că trebuie să trecem la următorul nivel”, spune el.
Vlad Popescu a povestit în cadrul podcastului „Idei și Antreprenori” de la StartupCafe cum a ajuns să dezvolte acest business și lecțiile importante pe care le-a învățat.
Decizia care a schimbat tot: de la distribuție la producție
Startul a fost unul tipic pentru un business construit de la zero, dar cu riscuri reale: fără experiență în producție, cu o echipă restrânsă și cu produse dezvoltate împreună cu cercetători români, adaptate la condițiile locale.
Primele formule au fost realizate într-un grajd dezafectat, iar validarea a venit direct din piață, de la clienți dispuși să testeze produse noi.
„Am așteptat telefonul să vedem dacă produsele au funcționat. Când am aflat că da, acela a fost momentul care ne-a dat curaj”, povestește antreprenorul.
De la „merge sau nu merge” la bursă și finanțare
Creșterea a fost treptată în primii ani, iar accelerarea a venit în 2019, odată cu o finanțare prin plasament privat care a permis mutarea într-o fabrică modernă, dezvoltarea capacităților de producție și extinderea echipei comerciale.
Un an mai târziu, în martie 2020, compania s-a listat pe piața AeRO a Bursei de Valori București, chiar înainte de debutul pandemiei.
Accesul la capital a fost folosit în principal pentru investiții în tehnologie și cercetare, zona care a devenit în timp principalul diferențiator al companiei.
„Secretul”: cercetarea și bacteriile
Norofert a dezvoltat un laborator propriu și o echipă internă care lucrează cu microorganisme și bacterii utilizate ulterior în fertilizanți și tratamente pentru semințe.
„Specialitatea noastră este multiplicarea de bacterii pe care le folosim în produsele noastre”, explică Vlad Popescu.
Produsele nu înlocuiesc complet fertilizanții convenționali, dar permit reducerea cantităților utilizate și, implicit, a costurilor pe hectar - un aspect important într-un context în care fermierii sunt tot mai presați de costuri și de volatilitatea pieței.
De ce SUA și nu Europa
După consolidarea businessului în România, compania s-a orientat către piețe externe. Prima alegere a fost Statele Unite, în principal din considerente legate de reglementare.
În Europa, procesul de omologare este fragmentat și costisitor, în timp ce în SUA există un cadru mai clar pentru produse pe bază de bacterii.
După o perioadă de teste începută în 2021, Norofert a deschis în 2024 o fabrică în Dakota de Sud, în regiunea Midwest, una dintre cele mai importante zone agricole din SUA.
Producția este realizată local, folosind inclusiv materii prime dezvoltate în România, iar distribuția acoperă deja mai multe state. Compania a intrat recent și în Florida, unde a adaptat produsele pentru culturi specifice precum citricele și trestia de zahăr.
Pasul următor: Brazilia și o piață mult mai mare
Extinderea a continuat în 2025 cu deschiderea unei fabrici în Brazilia, în statul Santa Catarina. Alegerea țării ține de dimensiunea și structura pieței: agricultura este puternic dezvoltată, iar fermele sunt, în general, mai bine capitalizate decât în România.
Testele au început anterior, iar compania este în curs de finalizare a omologărilor necesare. Pentru moment, focusul este pe consolidarea poziției pe piața braziliană, fără extinderi rapide în alte țări din regiune.
În paralel, compania estimează că, în următorii doi ani, aproximativ 40% din veniturile grupului ar putea proveni din operațiunile din SUA și Brazilia.
Ce nu se vede din afară: problemele reale din agricultura românească
În același timp, businessul rămâne influențat de evoluțiile din agricultura românească, unde problemele structurale s-au accentuat în ultimii ani.
Lipsa capitalizării fermierilor și accesul dificil la finanțare sunt, potrivit lui Vlad Popescu, cele mai mari vulnerabilități.
Anul 2022 a fost un punct de inflexiune: creșterea prețurilor la îngrășăminte, urmată de scăderea prețurilor cerealelor, a generat pierderi în multe ferme și a afectat întregul lanț economic.
„A fost momentul care a declanșat criza din agricultura românească”, spune antreprenorul.
Seceta din anii următori a accentuat presiunea și a schimbat inclusiv structura culturilor, fermierii orientându-se către variante mai sigure în lipsa irigațiilor eficiente.
Lecția după 10 ani: focus, viteză și echipă
După aproape un deceniu la conducerea companiei, Vlad Popescu spune că una dintre lecțiile importante a fost legată de focus: alegerea direcțiilor potrivite și renunțarea la inițiative care nu susțin direct dezvoltarea businessului.
Creșterea accelerată de după listare a adus și dificultăți, inclusiv în dimensionarea echipei, dar și nevoia de a lua decizii rapide într-un domeniu volatil.
„În agricultură trebuie să te repliezi foarte repede”, spune el.
Un alt element important a fost delegarea și construirea unei echipe capabile să susțină expansiunea.
Unde vede compania creșterea
Pe termen mediu, compania vede o creștere a cererii pentru produsele pe bază de bacterii, inclusiv în agricultura convențională, unde presiunea pe costuri determină fermierii să caute soluții alternative.
În paralel, piața din România rămâne mai dificilă, iar revenirea este estimată în câțiva ani, motiv pentru care atenția companiei rămâne orientată în principal spre piețele externe unde a investit deja.
Podcastul „Idei și Antreprenori” poate fi urmărit pe canalul de Youtube ale StartupCafe.
Urmărește pe YouTube podcastul cu Vlad Popescu, de la Norofert: