Declararea unei firme ca inactivă de către ANAF și efectele fiscale imediate impun antreprenorilor o verificare atentă a sediului social, spune un avocat într-o analiză transmisă luni StartupCafe.
Recent, ANAF a intensificat verificările asupra firmelor care își declară un sediu social dar nu desfășoară o activitate efectivă. Operațiunea cunoscută sub denumirea de „cuib de fantome” a dus la declararea ca firmă inactivă a numeroase societăți, cu efecte juridice și fiscale imediate, subliniază Dr. Av. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.
Conform acestui Cod de procedură fiscală, o societate care este declarată inactivă pierde dreptul de deducere a cheltuielilor și TVA, dar rămâne obligată să plătească impozite și contribuții sociale.
Redăm analiza:
Situațiile care pot conduce la declararea inactivității includ: expirarea contractului de găzduire a sediului social, imposibilitatea organelor fiscale de a identifica firma la adresă, neîndeplinirea obligațiilor declarative sau lipsa organelor statutare. În ciuda modificărilor aduse Legii societăților nr. 31/1990, care permit mai multe firme la același sediu social, ANAF poate verifica dacă există activitate reală la adresa respectivă.
Cu toate acestea, deciziile ANAF nu sunt definitive și pot fi contestate, conform art. 274 și art. 275 din Codul de procedură fiscală.
Firmele trebuie să înțeleagă faptul că notificările primite de la ANAF au efecte imediate asupra activității firmelor. Chiar dacă o societate a fost declarată inactiv fiscal, aceasta poate să desfășoare activitate, însă, în perioada respectivă, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate.
Cum contești decizia ANAF de declarare a inactivității fiscale
Dacă ANAF emite o decizie de declarare a unei firme inactive, aceasta poate fi contestată în termenul legal prevăzut de art. 274 din Codul de procedură fiscală de 45 de zile. Contestația trebuie să fie bine redactată, documentată și susținută de probe relevante.
Este de dorit ca în contestație să fie incluse documente contabile, contracte de muncă, facturi, corespondență și orice altă dovadă care arată că activitatea firmei a fost reală la sediul social.
De asemenea, contestația poate include argumente suplimentare legate de eventuale erori de notificare sau de comunicare din partea ANAF, conform art. 253 și 260 din Codul de procedură fiscală, ceea ce poate fi un factor decisiv în soluționarea favorabilă a cazului.
Schimbarea sediului social la o adresă validă și conformă cu legea
Una dintre principalele cauze pentru care o firmă este declarată inactivă este lipsa unui sediu social valid. Asemănător actelor necesare pentru înființarea unei firme la Registrul Comerțului, schimbarea sediului social al firmei presupune redactarea și depunerea unei serii de documente, conform art. 16 din Legea societăților nr. 31/1990.
Sediul social trebuie să fie cel la care funcţionează domiciliul fiscal declarat al firmei identificabil de către autoritățile fiscale. Dacă adresa nu este conformă, există riscul ca ANAF să declare din nou firma ca inactivă.
Anterior, Legea nr. 31/1990, art. 17, impunea anumite restricții privind numărul de firme sau sedii sociale pe care o persoană le putea deține. Acest alineat a fost însă eliminat, iar reglementările actuale nu mai limitează nici numărul de firme, nici sediul social, oferind astfel flexibilitate în înființarea și gestionarea societăților comerciale. Astfel, chiar și în situații de reorganizare sau mutare a sediului, companiile pot acționa conform legii fără restricții suplimentare.
Legea românească prevede că modificarea sediului social trebuie comunicată în 30 de zile de la semnarea actului adițional, iar nerespectarea acestui termen poate constitui temei de sancțiune.
Solicitarea reactivării fiscale după remedierea neregulilor
Conform art. 92 din Codul de procedură fiscală, reactivarea unei firme inactive presupune depunerea tuturor declarațiilor fiscale și plata obligațiilor restante, precum și remedierea cauzelor care au generat inactivitatea.
Procesul de reactivare implică verificarea documentelor contabile, rectificarea declarațiilor și confirmarea existenței activității la sediul social.
Reactivarea firmei poate include solicitarea unui punct de vedere oficial de la ANAF privind modul de înregistrare și evidență a activității, conform art. 289 și 290 din Codul de procedură fiscală, ceea ce poate preveni probleme viitoare și clarifica poziția firmei. Această abordare asigură că societatea rămâne conformă și protejată juridic.
Înființarea unei noi firme cu sediul social la societate de avocați
Dacă reactivarea este complicată sau economic dezavantajoasă, se poate opta pentru înființarea unei firme de la zero. Această soluție este recomandată mai ales pentru firmele care doresc să evite litigii cu ANAF sau pentru antreprenorii care doresc un nou început, fără istoric fiscal. Avantajele includ accesul la un sediu social legal, suport complet în gestionarea documentației contabile și fiscale și protecția juridică oferită de o casă de avocatură.
„Declararea unei firme ca inactivă de către ANAF, combinată cu complexitatea legislației privind sediul social și obligațiile fiscale, generează un impact semnificativ asupra continuității afacerilor și planificării financiare a antreprenorilor”, a declarat Dr. Radu Pavel.
Declararea unei firme ca inactivă de către ANAF are consecințe fiscale și juridice imediate și poate afecta grav continuitatea unei afaceri. Antreprenorii trebuie să trateze cu maximă atenție obligațiile declarative și situația sediului social, iar în cazul primirii unei decizii de inactivitate fiscală, să acționeze prompt prin contestare și prin remedierea cauzelor care au generat această situație”.