La 45 de ani după ce a zburat în spatiu cu misiunea Soyuz 40, Dumitru Prunariu a revenit simbolic acasă, la Brașov. A adus cu el astronauți și oameni de știință din Canada, Franța, Marea Britanie, Italia și Turcia. Oaspeții au călătorit cu un tren diesel al grupului Grampet, primul construit în România după aproape 80 de ani. Grampet va intra puternic pe piața de călători atât cu modelul Leon, cât și cu cele 80 de garnituri ICE4 cumparate din Danemarca. Invitații au stat de vorbă cu studenți de la facultățile tehnice ale Universității Transilvania, precum și cu cei de la Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă” - acolo unde un amfiteatru a primit numele lui Prunariu.
Este 15 mai, dimineața. Gara Băneasa, din nordul Bucureștiului. O garnitură de tren a Grampet este trasă la peron. La 8 și 13 minute pleacă într-o cursă specială.
La bord, se află Dumitru Prunariu și invitații săi. Timp de două ceasuri, oamenii se acomodează unii cu alții, iar poveștile prind încet viață, la o cafea, o răcoritoare și un fursec.
Cel mai energic dintre ei este chiar Prunariu: face prezentările, răspunde la întrebări, râde cu poftă și ascultă cu atenție. La sosire, e luat în brațe de șeful gării, e salutat de militari, lumea își face selfie cu telescoapele aliniate cuminți în fața delegației stelare. Copiii vor și ei în poză.
Toată lumea se îmbarcă apoi în două autobuze și merge la Biserica Neagră să asculte un concert de orgă. Urmează Universitatea Transilvania, apoi foto în Piața Sfatului și Academia Militară.
Prunariu e neobosit: la 73 de ani, pare o rachetă care schimbă rapid noi și noi rezervoare de energie. Acum participă la o sesiune foto, două minute mai târziu explică serios concepte abstracte, apoi râde cu copiii, comandă încolonarea, face prezența și are grijă ca toți să traverseze în ordine strada. Ne îmbarcăm din nou.
Autobuzul albastru virează pe lângă autogara Bartolomeu, apoi intră pe strada Mihai Viteazul și ne oprește pe platoul din incinta academiei, unde mai poposesc un elicopter și un avion de vânătoare.
Până ne dezmeticim, Prunariu intră deja în noul rol, cel de general cu trei stele. Cu veston și caschetă pare complet transformat: nu mai e bătrânelul volubil care ținea copiii pe genunchi, ci un militar reținut și calculat, care rostește apăsat discursul în fața tinerilor îmbrăcați în combinezoane kaki: denumirea amfiteatrului cu numele său obligă, dar nu trebuie să fie despre trecut, ci despre viitor. Tinerii îi absorb cuvintele.
Urmează sesiunea de întrebări, la care fiecare dintre astronauți vorbește. Nu despre perfecțiune, ci despre îndoială, frică, eșec, luptă, muncă, răbdare și speranță. Deși au ajuns toți în spațiu, fiecare are un background diferit, un traseu diferit.
Performanțele trenului LEON
LEON este primul automotor diesel multiplu (DMU) construit în România după aproape 80 de ani, realizat la Electroputere VFU Pașcani, parte a GRAMPET Group. Trenul are trei vagoane, aproximativ 60 de metri lungime și o capacitate de 145-155 de locuri, fiind echipat cu două motoare MTU de câte 390 kW și proiectat pentru viteze de până la 120 km/h, cu peste 140 km/h atinse în teste. Automotorul a parcurs peste 30.000 km în teste pentru certificarea europeană CE și este destinat liniilor neelectrificate, având dotări moderne precum aer condiționat, prize 230V și USB, sisteme audio-video, spații pentru biciclete și facilități pentru persoane cu mobilitate.
„Don’t give up!” - lecțiile de viață ale astronauților
Dincolo de imaginile perfecte ale lansărilor și costumelor spațiale, mesajul lor comun a fost că drumul spre performanță este rareori liniar și că aproape fiecare dintre ei a trecut, la un moment dat, prin respingeri, incertitudine sau momente în care părea că visul se încheie înainte să înceapă.
Julie Payette le-a povestit studenților că și-a dorit să ajungă în spațiu după ce a urmărit misiunea Apollo 11 Moon Landing. La început însă, aproape nimic nu părea să o recomande pentru o asemenea carieră: era femeie, venea din Canada francofonă, nu avea pregătire aerospațială și nici nu vorbea engleza. A continuat totuși să studieze, să învețe și să insiste, iar în final a ajuns în spațiu de două ori.
Paolo Nespoli a vorbit despre propriul traseu, la fel de improbabil. Avea un loc sigur în armată, dar visa să zboare în spațiu, deși nu avea studii universitare. A renunțat la cariera militară, a mers la facultate, a absolvit, apoi a intrat în selecțiile pentru corpul de astronauți. A fost respins o dată. A doua oară a eșuat din nou. Abia la a treia încercare a fost ales.
Chiar și biografia oficială a lui Dumitru Prunariu vorbește despre un moment asemănător. Inițial, a fost respins din motive medicale, iar o nouă evaluare l-a readus în programul de selecție. La 45 de ani de la zborul său din 1981, a urcat din nou pe scenă, în uniformă de general, în amfiteatrul care îi poartă acum numele. Discursul său, primit cu sala în picioare, a avut un mesaj simplu: România nu trebuie să rămână blocată în aniversări și nostalgie, ci să privească spre viitor.
Poate cea mai directă mărturie despre eșec a venit însă de la Alper Gezeravcı. Fost pilot de F-16, el le-a explicat studenților că experiența militară îl ajută enorm pe un astronaut, pentru că în spațiu calmul, disciplina și controlul emoțiilor devin vitale. Dar le-a vorbit și despre colegii pe care i-a văzut „eșuând” în timpul selecțiilor și despre lecția pe care a învățat-o atunci: că uneori, în viață, chiar dacă îți dorești enorm și faci tot ce depinde de tine, este posibil să nu reușești.
Tocmai de aceea, le-a spus el viitorilor piloți de vânătoare, trebuie să continui să muncești, să speri și să nu renunți, dar și să accepți că există viață după eșec. „Don’t give up!”, le-a transmis el studenților, într-un moment care a smuls unele dintre cele mai puternice aplauze ale întâlnirii.
În sală se simțea apropierea instinctivă dintre un fost pilot militar și tinerii aflați la începutul aceleiași vocații - oameni care par să se recunoască între ei fără prea multe explicații.
Cei mai importanți astronauți prezenți la Brașov
Dumitru Prunariu - primul și singurul român care a zburat în spațiu, participant la misiunea Soyuz 40 din 1981; fost președinte al Agenției Spațiale Române și reprezentant al României la ONU/COPUOS.
Julie Payette - astronaut canadian cu două misiuni NASA Space Shuttle, inginer și fost guvernator general al Canadei.
Paolo Nespoli - unul dintre veteranii ESA ai Stației Spațiale Internaționale, cu peste 300 de zile petrecute în spațiu în trei misiuni diferite.
Jean-Pierre Haigneré - astronaut francez cu două misiuni Soyuz și experiență pe stația spațială Mir; implicat ulterior în programe europene de explorare spațială.
Claudie Haigneré - prima femeie franceză ajunsă în spațiu, medic și fost ministru al Cercetării și Afacerilor Europene în Franța.
Ivan Bella - primul astronaut slovac, participant la misiunea Soyuz TM-29 către stația Mir.
Alper Gezeravcı - primul astronaut al Turciei și fost pilot militar de F-16, devenit simbol al noilor ambiții spațiale și tehnologice ale Ankarei.
Nu au mai ajuns la deplasarea către Brașov din cauza unor evenimente neprevăzute astronauții din Germania și Spania.
Ulrich Walter - astronaut german al misiunii STS-55 și profesor de astronautică la Technical University of Munich, cunoscut pentru activitatea sa în robotică și politici spațiale.
Pedro Duque - primul astronaut spaniol, participant la misiuni NASA și ISS; ulterior ministru al Științei și Inovării în Spania.
Brașov - un potențial hub militar și tehnologic
Programul Prunariu 2026 a inclus evenimente la București și Brașov, inclusiv vizita la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” și la obiective industriale și educaționale din domeniul aerospațial.
În context, România găzduiește grupul de luptă NATO de la Cincu, condus de Franța, iar regiunea Mării Negre are o importanță crescută în arhitectura de securitate a alianței nord-atlantice. În paralel, cooperarea româno-turcă din ultimii ani s-a extins vizibil în zona securității la Marea Neagră, mobilității militare și investițiilor din sectorul defense și infrastructură strategică.
Brașovul are una dintre cele mai vechi infrastructuri aerospațiale și aeronautice din România, prin prezența IAR Brașov și a Academiei Forțelor Aeriene.
În ultimii ani, în Europa și NATO, sectoarele aerospace, sateliți, drone, comunicații și AI au fost tratate tot mai frecvent în logica tehnologiilor dual-use, cu aplicații atât civile, cât și militare.
Turcia și-a extins în aceeași perioadă investițiile în industria aerospațială și defence-tech prin companii precum Baykar și Turkish Aerospace Industries, iar Franța continuă să joace un rol central în ecosistemul european ESA și în prezența militară NATO de pe flancul estic.
Evenimentul Prunariu 2026 a avut loc într-un context regional marcat de consolidarea infrastructurii NATO la Marea Neagră, creșterea investițiilor europene în autonomie tehnologică și dezvoltarea programelor aerospațiale europene.
În cadrul ESA, Germania și Franța sunt principalii contributori financiari și industriali, iar state precum Spania, Italia și Turcia și-au extins participarea în proiecte aerospațiale și defence-related.
Participarea unor astronauți, reprezentanți academici și instituționali internaționali la Brașov s-a desfășurat astfel într-un moment în care relația dintre aerospace, industrie, securitate și infrastructură strategică are o vizibilitate crescută în Europa de Est și în regiunea Mării Negre.
Industria locală are interes și potențial în zona aerospațială și tehnologică, dar pentru a deveni cu adevărat relevantă la nivel european este nevoie și de sprijin constant și coerent din partea statului. În astfel de domenii, dezvoltarea se face în timp, prin colaborare între companii, universități și instituții publice.
De exemplu, în trenul către Brașov a fost prezent și Florin-Călin Păun, un antreprenor activ în zona inovării aerospațiale și strategiilor industriale europene, aparținând aceleiași generații academice formate în Franța din care provin și alte nume cunoscute ale spațiului public românesc.
Programul s-a încheiat cu o vizită la infrastructura ELI - Măgurele, unde delegației i-au fost prezentate direcțiile de cercetare și potențialele aplicații viitoare în domeniul spațial.
---
TUTORIAL Cum adaugi StartupCafe.ro ca sursă preferată de știri în Google