Asociația Tășuleasa Social, care se ocupă de Via Transilvanica, anunță, într-un comunicat transmis, joi, StartupCafe.ro, că s-a inaugurat primul „modul de găzduire”, un fel de cabană pentru cazarea turiștilor care vor să facă traseul, situat în satul Șapartoc din județul Mureș.
Modulul redefinește ospitalitatea rurală sustenabilă, fiind conceput ca un model de întreprindere socială care sprijină comunitățile locale izolate, susține Asociația.
Cel de la Șapartoc este primul astfel de modul instalat în teren și face parte dintr-un concept mai amplu prin care Tășuleasa Social își propune ca, în următorii ani, să dezvolte câteva sute de astfel de spații de găzduire pe Via Transilvanica.
Totodată, acesta reprezintă și un instrument de testare în teren a unui nou model de ospitalitate. Organizația își propune să înțeleagă, direct din experiența drumeților, cum poate fi îmbunătățit acest tip de infrastructură. Intenția este ca, în timp, pe Via Transilvanica să existe câteva sute de module de găzduire pentru ca traseul să devină accesibil pentru cât mai multe categorii de persoane: fie că este vorba de tineri, de cei care sunt atenți la buget sau care obișnuiesc să stea la cort.
Șapartoc este un sat cu doar 24 de locuitori, iar cabana este instalată în curtea unei familii care este gazdă de multă vreme pentru drumeții de pe traseu. Asociația vrea ca aceste amplasamente să devină și catalizatoare pentru dezvoltarea locală, oferind sprijin concret antreprenorilor locali și încurajând apariția unor noi forme de ospitalitate rurală sustenabilă.
„Așa cum marile trasee ale lumii au o rețea proprie de ospitalitate, ne-am dorit ca Via Transilvanica să pună la dispoziție o soluție pentru zonele nevralgice, care să aibă un dublu rol: acela de a dezvolta comunitățile pe care le traversează traseul și a anticipa o cerere tot mai crescută pentru locurile de cazare. Pe măsură ce proiectul devine tot mai cunoscut în comunitatea globală de drumeți, infrastructura de găzduire trebuie să fie pe măsură. Pe termen lung, ne dorim ca România să fie pentru tineri o destinație a regăsirii de sine, transformând acest drum într-o căutare necesară a identității noastre, iar pentru asta e nevoie de spații de odihnă sigure și accesibile pe parcursul drumului”, a declarat Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social.
E-INFRA susține proiectul în calitate de partener de infrastructură sustenabilă al traseului Via
Transilvanica, prin contribuția pe care o are la realizarea primului modul de găzduire de pe
cărare.
„Ne bucurăm să susținem proiectul Via Transilvanica. Este un parteneriat construit pe aceeași convingere care ne ghidează în tot ceea ce facem: infrastructura deschide direcții noi pentru România și creează oportunități de dezvoltare. Lansarea primului modul de găzduire este o concretizare a acestei idei și reflectă felul în care privim proiectele E-INFRA, ca soluții bine gândite, care servesc oamenilor și rămân utile în timp”, a spus Gianina Pelea, CEO E-INFRA.
Modulul inaugurat la Șapartoc dispune de 8 locuri de cazare, spațiu pentru depozitarea echipamentului, toalete și dușuri. Modularitatea construcției permite adaptarea acesteia la orice formă de relief și infrastructură edilitară, oferind o soluție scalabilă pentru întreg traseul. Împreună cu echipa de la Inginerie Creativă, conceptul s-a transformat într-o construcție inteligentă și modulară, capabilă să se integreze oriunde pe cărare.
Via Transilvanica este primul traseu de lungă distanță din România care traversează țara de la Putna la Drobeta-Turnu Severin și a fost creat pentru a fi parcurs la pas, pe bicicletă sau călare.
Asociația Tășuleasa Social, care a dezvoltat proiecte educaționale, culturale și ecologice în ultimii 25 de ani, a inaugurat poteca de 1.400 km în 2022 după patru ani și jumătate de muncă susținută. În anul 2025, organizația a început să extindă traseul spre celelalte regiuni istorice ale României și a lansat un nou ținut: Terra Borza Teutonica ce însumează 170 km, făcând din orașul Brașov a treia poartă de intrare pe Via Transilvanica.
Expansiunea va avea loc și în următorii 20 de ani, iar proiectul va continua să promoveze turismul pe îndelete și comunitățile locale care se află pe traseu. Drumul care unește contribuie la descoperirea culturii, tradițiilor și a naturii sălbatice a României, traversând opt regiuni istorice prin 10 județe și 12 situri înscrise în patrimoniul UNESCO.