Ministerul Finanțelor face, marți, într-un comunicat transmis comunității antreprenoriale StartupCafe.ro, clarificări privind taxa de 25 de lei pe coletele extracomunitare, cunoscută în spațiul public ca „taxa Temu”.
Finanțele precizează că taxa de 25 lei pe coletele venite din afara UE, cu valoare sub 150 EUR, introdusă de la 1 ianuarie 2026, a fost adoptată prin Legea nr. 239/2025 (Pachetul 2 fiscal) „și are un scop fiscal și de reglementare a fluxurilor de comerț electronic, într-un context în care volumele acestor importuri au crescut semnificativ în ultimii ani”.
MFP arată că în cazul coletelor de valoare mică (mai puțin de 150 euro), vândute și transportate din afara Uniunii Europene către clienți persoane fizice din România, se datorează TVA în România, indiferent unde se efectuează importul bunurilor.
Astfel, locul livrării în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe într-un alt stat membru decât cel în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client este considerat a fi locul unde se află bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul acestora către client.
În cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client, locul livrării este considerat a fi statul membru respectiv, cu condiția ca TVA pentru aceste bunuri să fie declarată în cadrul Regimului special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe. În caz contrar, este supus TVA importul bunurilor în România, conform MFP.
Obligația plății revine furnizorului de bunuri, expeditorului sau entității care facilitează vânzările la distanță, iar coletele sunt identificate și raportate de către prestatorii de servicii poștale și curieri autorizați.
„Unele afirmații din mass-media susțin că redirecționarea coletelor prin alte state membre ar fi cauzată exclusiv de introducerea taxei. În realitate, piața logistică internațională este dinamică, iar operatorii și platformele de comerț online pot adapta rutele și procedurile în funcție de diversi factori comerciali, de reglementare și operaționali, nu doar de un singur element fiscal”, spun Finanțele.
Totodată, conform legislației UE privind piața unică și politica comercială comună, nu există posibilitatea impunerii unor taxe vamale unilaterale de către un stat membru fără acordul comun al tuturor, se mai arată în comunicat.
Taxa de 25 lei se aplică pe teritoriul național și este încadrarea unei obligații fiscale interne, în conformitate cu legislația europeană și cu normele privind procedurile de import.
„Astfel, România se aliniază legislației fiscale UE şi este o măsură care protejează suveranitatea economică a României prin asigurarea unui tratament fiscal echitabil între operatorii din Uniunea Europeană și cei din afara spațiului comunitar, prin reducerea riscurilor de subevaluare și evitare a obligațiilor fiscale în comerțul electronic transfrontalier, precum și prin consolidarea capacității statului de a gestiona eficient fluxurile de bunuri extracomunitare. Totodată, această măsură contribuie la crearea unui cadru concurențial corect și predictibil, care sprijină dezvoltarea afacerilor comercianților online din România și din Uniunea Europeană, protejând operatorii economici care respectă regulile pieței și își îndeplinesc obligațiile fiscale”, conform Ministerului Finanțelor.
De asemenea, de la 1 iulie 2026, va intra în vigoare o măsură la nivelul întregii Uniuni Europene, potrivit căreia toate coletele importate din afara UE cu valoare sub 150 EUR vor fi supuse unei taxe vamale fixe de 3 EUR. Această decizie a fost agreată de Consiliul Uniunii Europene și urmărește eliminarea lacunelor din sistemul actual prin care astfel de colete erau scutite de taxe vamale la intrarea în UE, ceea ce crea avantaje competitive pentru vânzătorii din afara UE și presiuni asupra pieței interne. În prezent, coletele importate din afara UE cu valoare sub 150 EUR nu sunt supuse taxelor vamale.
Ce mai spune MFP:
- Datele publice privind zborurile cargo și traficul de marfă între România și alte destinații trebuie interpretate cu prudență și în contextul normal al fluctuațiilor sezoniere din transportul aerian, fără a concluziona nefondat asupra impactului unei singure măsuri fiscale. Situația oficială a zborurilor cargo pentru luna ianuarie este transparenta si poate fi solicitata spre corecta informare a opiniei publice la Ministerul Transporturilor și Compania Națională Aeroporturi București (CNAB).
- De altfel, numărul de colete extracomunitare intrate în România după luna august 2025, când a fost anunțată noua prevedere, a crescut semnificativ în lunile următoare, după cum urmează: de la 676.551 colete în luna august, la 1.294.723, respectiv 1.924.223 colete în lunile septembrie, respectiv octombrie, ajungând la un vârf de 3.388.826 de colete în luna noiembrie. În luna ianuarie 2026 s-a înregistrat, de asemenea, un volum ridicat de livrări de colete extracomunitare în România - 713.083 colete, de aproximativ 15 ori mai mare decât volumul de 47.513 din luna ianuarie 2025 și similar cu nivelul înregistrat în luna august 2025.
Finanțele susțin că „toate afirmațiile publice care conduc spre concluzia că această taxă ar fi dus la relocarea zborurilor cargo către alte aeroporturi din UE și la pierderi fiscale pentru România sunt false“.
„Afirmațiile privind eventuale neîncasări bugetare sau relocarea fluxurilor logistice nu sunt susținute de date oficiale consolidate furnizate de autorități și trebuie tratate cu responsabilitate până la apariția unor surse statistice verificabile. În context, subliniem că primul termen de declarare și de plată al acestei taxe este în februarie 2026 (pentru luna ianuarie 2026). Astfel, la acest moment datele fiscale nu sunt încă disponibile, iar orice afirmație pe acest subiect este speculativă”, conchide Ministerul Finanțelor.