Prețurile materialelor de construcții ar urma să crească și din cauza impozitului pe clădirile industriale aplicat în România, avertizează marți o platformă online prin care se vând materiale de construcții.
Impozitele nu acționează doar asupra profitului, ci și asupra structurii de cost a business-urilor, iar acest efect ajunge, în final, în prețurile plătite de consumatori, se arată în analiza platformei Depozit Virtual, transmisă comunității antreprenoriale StartupCafe.ro.
Un exemplu relevant este impozitul pe clădiri comerciale și logistice, un cost fix care apasă direct asupra modelelor de business bazate pe spații mari, stocuri și logistică extinsă – exact modelul dominant în retailul de materiale de construcții.
Acesta poate ajunge să reprezinte până la 1% din adaosul comercial, iar costul va fi transferat mai departe, în prețul final al materialelor de construcții, estimează analiza.
„Atunci când costurile fixe cresc pe întreg lanțul – de la producție la retail – ele nu dispar, ci se transferă în preț. De aceea vedem o presiune structurală, nu conjuncturală, asupra prețurilor. Acest context creează o oportunitate clară pentru modele de business care funcționează ca platforme și reduc dependența de spații fizice mari și de lanțuri logistice costisitoare”, declară Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.
Pentru clădirile comerciale și logistice mari, impozitul se calculează ca procent din valoarea impozabilă a construcției, cu cote stabilite la nivel local.
În practică, pentru spații evaluate la zeci de milioane de euro, acest impozit anual poate ajunge la zeci de mii sau chiar peste 150.000–200.000 de euro per unitate, în funcție de oraș și de nivelul de taxare, conform calculelor platformei românești de materiale de construcții.
Privit izolat, raportat la cifra de afaceri, acest cost poate părea marginal. Impactul real apare însă atunci când este raportat la marja comercială, mai ales în retailul de volum, unde impozitul pe clădire poate ajunge să reprezinte între 0,3% și 0,7% din adaosul comercial, apropiindu-se în unele cazuri de 1%.
Aceste costuri nu dispar și nu rămân la nivel contabil – ele sunt transferate mai departe, în prețul final al materialelor de construcții.
Un lanț comercial neadaptat la prezent
Modelul actual al distribuției de materiale de construcții a fost gândit într-o perioadă în care spațiile fizice erau mai ieftine, impozitele pe clădiri aveau un impact redus, stocurile mari erau considerate un avantaj.
Astăzi, acest model devine tot mai costisitor, cred cei de la Depozit Virtual.
„Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialului, dar adaugă costuri fixe: impozite, utilități, întreținere, personal și logistică internă. Toate aceste costuri sunt incluse, direct sau indirect, în prețul final” - explică platforma.
Cum se simte impactul la nivelul consumatorului
Pentru clientul final – fie că este vorba despre o persoană care își construiește o casă sau despre un dezvoltator – diferența nu se vede în calitatea materialului, ci în prețul plătit.
Materialul este același, dar drumul până la șantier este mai lung și mai scump, avertizează Depozit Virtual.
În acest context, impozitul pe clădiri nu face decât să accelereze o realitate deja existentă: lanțurile logistice lungi devin din ce în ce mai greu de susținut.
„Impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de business construit pentru o altă epocă. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialelor, dar adaugă costuri. În momentul în care aceste costuri cresc, ele nu pot fi absorbite, ci se transferă în preț. Asta explică de ce materialele se scumpesc chiar și atunci când producția nu se schimbă. Industria materialelor de construcții va fi nevoită să se adapteze. Nu vorbim despre dispariția magazinelor fizice, ci despre nevoia de a regândi lanțul prin care materialele ajung de la fabrică la șantier, într-o piață care a rămas mult prea tradițională”, completează omul de afaceri Cosmin Raileanu.
O presiune care va continua
Pe fondul presiunii fiscale și al costurilor fixe tot mai mari, piața va fi forțată să-și regândească structura.
La fel cum s-a întâmplat în alte industrii, inclusiv în retailul de fashion, modelele rigide, bazate pe active imobiliare mari, pierd treptat din eficiență.
„Impozitul pe clădiri nu este cauza tuturor scumpirilor, dar este un factor care expune limitele unui sistem costisitor, construit într-o perioadă în care condițiile economice erau diferite” - concluzionează analiza platformei.