Reprezentanții României și ceilalți participanți la Conferința la nivel înalt „Coeziunea 2027+” de la București susțin o „Politică de Coeziune puternică, orientată spre rezultate și adaptată noilor realități economice, sociale și geopolitice” ale Uniunii Europene și în perioada de programare 2028-2034, potrivit unui comunicat de presă transmis, duminică, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) comunității antreprenoriale StartupCafe.ro.
„Concluziile conferinței au evidențiat consensul larg asupra necesității unei Politici de Coeziune puternice, orientate spre rezultate și adaptată noilor realități economice, sociale și geopolitice ale Uniunii. Participanții au subliniat că, în contextul viitorului Cadru Financiar Multianual, coeziunea trebuie să rămână fundamentul solidarității europene, dar și un instrument capabil să stimuleze competitivitatea, capacitatea de inovare și tranziția către o economie verde și digitală. S-a desprins clar ideea că viitorul „Fond Unic” și noile Planuri de Parteneriat trebuie construite astfel încât să integreze, fără a dilua, dimensiunea teritorială a politicii, să respecte principiul subsidiarității și să ofere statelor membre stabilitatea necesară implementării investițiilor pe termen lung”, a transmis MIPE.
„De asemenea, oficialii europeni și naționali au convenit că simplificarea procedurilor și creșterea proporționalității sunt condiții esențiale pentru creșterea eficienței, în timp ce rezultatele vizibile și măsurabile la nivel local reprezintă cheia recâștigării încrederii cetățenilor în valoarea adăugată a investițiilor europene. În plus, conferința a confirmat că politica de coeziune trebuie să își păstreze capacitatea unică de a conecta obiectivele de competitivitate cu cele de convergență, într-un context marcat de necesitatea consolidării rezilienței, a securității și a pregătirii pentru o Uniune extinsă”, precizează MIPE.
„Totodată, politica de coeziune trebuie să rămână deschisă pentru regiuni și către regiuni. Principiul parteneriatului și guvernanța pe mai multe niveluri trebuie întărite în următoarea perioadă pentru a răspunde adecvat nevoilor fiecărui nivel de intervenție” - conform ministerului.
România a găzduit, vineri, la București, Conferința la nivel înalt „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”.
Scopul declarat al acestui eveniment este definirea direcțiilor strategice privind viitorul Politicii de Coeziune în contextul negocierilor pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. Organizat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor, evenimentul a reunit înalți reprezentanți ai instituțiilor europene, statele membre, parteneri internaționali și autorități publice centrale și locale din România.
La conferință au participat președintele României Nicușor Dan, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire – Roxana Mînzatu, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme – Raffaele Fitto, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministra Afacerilor Externe – Oana Țoiu și ministrul Finanțelor – Alexandru Nazare. La lucrările conferinței la nivel înalt au participat Vladimir Bolea, viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Tomislav Donchev, viceprim-ministru și ministru al inovațiilor și creșterii economice din Bulgaria, alături de alți miniștrii și reprezentanți ai statelor europene, membri ai Parlamentului European. A fost prezentă la București și președinta Comitetului European al Regiunilor – Kata Tüttő.
„Am demonstrat astăzi că Europa are energia și voința de a construi o Politică de Coeziune adaptată provocărilor unui deceniu marcat de transformări profunde. România pledează pentru o coeziune care nu doar reduce decalaje, ci generează valoare economică, inovație și reziliență în toate regiunile Uniunii. Viitorul buget european trebuie să ofere statelor membre atât predictibilitate, cât și flexibilitate — iar conferința de la București arată clar că există consens privind această direcție. Este un moment în care Europa poate dovedi că solidaritatea și competitivitatea nu sunt opuse, ci complementare. Iar România este pregătită să fie una dintre vocile ferme în acest sens” - a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
În viitorul cadru Financiar Multianual 2028-2034, Comisia Europeană a propus o alocare de 60,2 miliarde de euro, fonduri europene pentru România.
