Comisia Europeană a anunțat, marți, oficial, suspendarea parțială a plății tranșei a treia din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru România, Guvernul de la București având ca termen 31 martie 2025 să schimbe impozitarea microîntreprinderilor.
România a transmis încă din decembrie 2023 cererea de plată pentru tranșa a treia PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro (fără prefinanțarea deja încasată). În tot acest timp, Guvernul Ciolacu a tot încercat să se înțeleagă cu funcționarii de la Bruxelles și să-i convingă că a îndeplinit țintele și jaloanele asumate în PNRR pentru a primi toți banii.
În urma discuțiilor, abia acum a venit evaluarea Comisiei, care propune suspendarea parțială a plăților. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendările de plăți. Neoficial, surse guvernamentale au declarat pentru HotNews că suma suspendată este de 1,1 miliarde de euro.
Între timp, Comisia Europeană a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și țintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.
În paralel, Comisia a comunicat României motivele pentru care consideră că jaloanele respective legate de investiții și de reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum la dispoziție o lună pentru a-i transmite Comisiei observațiile sale.
În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă și după evaluarea observațiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România.
În cazul în care, în urma observațiilor transmise de România, Comisia își confirmă evaluarea potrivit căreia jaloanele în cauză nu au fost atinse în mod satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată.
Din momentul respectiv, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă jaloanele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, ea va ridica suspendarea și va efectua plata cuantumului suspendat.
Guvernul PSD-PNL a ratat șase jaloane asumate de România în cadrul PNRR:
- reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (C4.R2/M79, C6.R2/M121 și C14.R9/M440),
- investiții din domeniul transporturilor (C4.I1/M72 și C4.I4/M86),
- o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206).
Reformele au ca termen final de implementare 31 martie 2025. Între timp, pe 1 decembrie 2024 sunt alegerile parlamentare în România, în urma cărora se va forma un nou Parlament și va fi învestit un nou Guvern.
Menținerea actualelor facilități acordate microîntreprinderilor ar costa România 300 de milioane EUR din tranșa a treia PNRR, iar celelalte angajamente neîndeplinite, restul de 800 de milioane EUR.
Marți, Comisia a aprobat evaluarea preliminară pozitivă a șase ținte și a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde EUR (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
Cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme și a 17 investiții în următoarele domenii: tranziția verde și digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale și de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația și managementul apei, al deșeurilor și al pădurilor.
Descarcă de AICI evaluarea preliminară a Comisiei Europene.
Ce modificări cere Comisia Europeană pentru micro
Potrivit surselor HotNews, Comisia Europeană cere Guvernului să scadă de la 500.000 de euro la 88.500 de euro pragul general al cifrei de afaceri pentru încadrarea firmelor la plata impozitului pe venitul microîntreprinderii de 3%.
Inițial, pragul acesta era de 1 milion EUR, dar din 2023 a scăzut la 500.000 EUR, o serie de microîntreprinderi fiind obligate astfel să treacă de la impozit de 1% din venit la plata impozitului pe profit de 16%. De asemenea, firmele fără angajați au fost trecute de la impozit pe venitul micro de 3% la impozit pe profit de 16%.
Din anul 2024 s-a introdus un plafon al cifrei de afaceri de 60.000 EUR pentru încadrarea la impozitul micro de 1%. Firmele cu cifra de afaceri peste 60.000 EUR, dar până în 500.000 EUR intră la impozitul de 3% pe venitul microîntreprinderii (Legea 296/2023).
Acum, Comisia Europeană cere ca microîntreprinderile cu cifra de afaceri peste 88.500 de euro (și până la 500.000 EUR) să treacă de la impozit de 3% pe venit la impozit pe profit de 16%.
Reamintim că premierul Marcel Ciolacu a declarat că va supune unei decizii politice a coaliției de guvernare posibilitatea ca România să renunțe la cei 300 de milioane de euro din PNRR pentru a menține facilitatea fiscală actuală pentru firmele micro.
evaluare preliminara PNRR by claus_44 on Scribd