Statul român poate garanta până la 80% din creditele bancare acordate firmelor conduse sau deținute de femei, însă acestea atrag doar 12% din valoarea totală a finanțărilor garantate de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID). Datele apar în cercetarea economică „România nevalorificată”, realizată de Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), și sunt prezentate în contextul în care România sărbătorește, joi, 19 noiembrie 2026, pentru prima dată, Ziua Națională a Antreprenoriatului Feminin.
Potrivit cercetării prezentate în noiembrie 2026, firmele conduse sau deținute de femei reprezentau, la 30 iunie 2026, un sfert din numărul creditelor din portofoliul garantat de BID, dar atrăgeau numai 12% din valoarea totală a finanțărilor.
Astfel, valoarea medie a unui credit acordat acestor companii reprezenta doar 48% din media întregului portofoliu garantat de banca de dezvoltare, potrivit calculelor autoarei.
Diferența este cu atât mai interesantă cu cât statul dispune deja de instrumente financiare destinate facilitării accesului femeilor antreprenor la credite bancare.
Garanții de 80%, dar finanțări de numai 12%. Ce arată datele BID
Banca de Investiții și Dezvoltare, instituție deținută integral de statul român, a lansat un mecanism de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii, prin intermediul băncilor comerciale partenere.
După cum a relatat anterior StartupCafe.ro, programul vizează mobilizarea unor finanțări în valoare de 8,8 miliarde de lei în perioada 2025-2027, dintre care 6 miliarde de lei reprezintă alocarea anunțată pentru anul 2026.
Prin acest instrument, BID poate garanta până la 70% din valoarea unui credit acordat unui IMM, procent care poate crește la 80% pentru anumite categorii de companii, inclusiv firme administrate sau deținute de femei, startup-uri și întreprinderi implicate în proiecte inovatoare ori sustenabile.
Garanția nu reprezintă o finanțare nerambursabilă. Creditul este acordat de o bancă comercială, care analizează situația financiară a companiei și capacitatea acesteia de rambursare, în timp ce BID preia o parte din riscul finanțării.
Mecanismul urmărește să faciliteze accesul firmelor la resurse pentru investiții, modernizare, extinderea activității sau capital de lucru.
Totuși, datele prezentate în cercetarea Cristinei Chiriac arată că finanțările obținute de companiile conduse sau deținute de femei sunt predominant destinate capitalului de lucru.
În același timp, aceste firme reprezintă 25% din numărul creditelor garantate, dar numai 12% din valoarea totală a finanțărilor.
Cu alte cuvinte, accesul la credit există, însă dimensiunea finanțării obținute rămâne considerabil mai mică decât media portofoliului.
Datele nu ănseamnă automat că băncile discriminează femeile antreprenor și nici că mecanismul de garantare al BID este ineficient. Valoarea creditului depinde de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea companiei, cifra de afaceri, capacitatea de rambursare și valoarea proiectului pentru care este solicitată finanțarea.
Cercetarea evidențiază însă o diferență între accesul la instrumentele de creditare și capacitatea companiilor de a atrage capital pentru investiții mai mari.
Cristina Chiriac: „Câte afaceri rămân mici pentru că nu reușesc să obțină resursele necesare dezvoltării?”
Într-un articol publicat pe LinkedIn, joi, 19 noiembrie, cu ocazia primei Zile Naționale a Antreprenoriatului Feminin, Cristina Chiriac atrage atenția asupra diferenței dintre recunoașterea publică a contribuției antreprenoarelor și posibilitățile economice reale ale acestora.

„România are o problemă economică pe care o zi festivă nu o poate rezolva. Folosește prea puțin din capitalul uman feminin de care dispune”, afirmă președinta CONAF.
Referindu-se la datele Băncii de Investiții și Dezvoltare, aceasta precizează că diferențele constatate nu demonstrează, singure, existența unei discriminări în creditare, dar justifică o analiză mai aprofundată.
„Cât capital solicită femeile antreprenor? Cât primesc? Câte renunță la investiții înainte să depună o cerere de finanțare? Și câte afaceri rămân mici pentru că nu reușesc să obțină resursele necesare dezvoltării?”, întreabă Cristina Chiriac.
Pentru a obține răspunsuri, CONAF a anunțat realizarea unui Barometru național al accesului femeilor antreprenor la capital, inițiativă prezentată anterior la gala Women in Economy de la Madrid.
Cercetarea „România nevalorificată” propune, printre altele, măsurarea distinctă a utilizării garanțiilor dedicate antreprenoarelor și publicarea unor date privind aprobarea creditelor, care să permită identificarea diferențelor dintre categoriile de beneficiari.
Aproape 235.000 de femei, diferența până la o reprezentare egală în acționariatul firmelor
Accesul la finanțare este analizat în cercetare și în contextul reprezentării femeilor în proprietatea companiilor din România.
Potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), la 31 decembrie 2025, femeile reprezentau 36,36% dintre asociații și acționarii persoane fizice ai firmelor active.
În cifre absolute, erau circa 625.000 de femei asociate sau acționare.
La o reprezentare egală între femei și bărbați, păstrând același număr total de asociați și acționari, numărul femeilor ar fi fost de peste 860.000.
Diferența calculată în studiu este de aproape 235.000 de persoane.
Indicatorul nu reprezintă numărul unor firme care ar putea fi înființate suplimentar, ci diferența statistică până la o reprezentare de 50% în acționariat.
Mai mult, cercetarea arată că ponderea femeilor printre asociații și acționarii persoane fizice a scăzut de la 37,48% în 2019 la 36,36% la sfârșitul anului 2025 și 36,27% la 30 iunie 2026.
Astfel, deși România dispune de programe și instrumente de sprijinire a antreprenoriatului feminin, reprezentarea femeilor în proprietatea companiilor nu a crescut în ultimii ani.
Programul „Femeia Antreprenor”: aproape 800 de contracte semnate în octombrie 2026
Pe lângă garanțiile oferite prin BID, statul român a lansat în ultimii ani și programe de granturi nerambursabile pentru firmele deținute de femei.
Unul dintre acestea este „Femeia Antreprenor” 2024, prin care au fost promise finanțări de până la 200.000 de lei pentru investiții.
Programul a atras peste 6.800 de cereri de finanțare, însă implementarea a fost întârziată din cauza problemelor bugetare.
În martie 2026, ministrul Economiei, Irineu Darău, declara pentru StartupCafe.ro că schema de finanțare fusese lansată și promovată într-o perioadă electorală, fără ca banii necesari să fi fost efectiv asigurați.
Ulterior, autoritățile au anunțat deblocarea programului și începerea contractării beneficiarilor.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Economiei și publicate de StartupCafe.ro în octombrie 2026, fuseseră semnate 793 de contracte de finanțare, dintr-un total de aproximativ 1.000 de beneficiare vizate.
Spre deosebire de garanțiile BID, care facilitează accesul la credite bancare rambursabile, programul „Femeia Antreprenor” oferă ajutoare financiare nerambursabile, în condițiile stabilite prin procedura de implementare.
Cele două mecanisme urmăresc sprijinirea dezvoltării companiilor, dar funcționează diferit și nu pot fi comparate direct din perspectiva valorii finanțărilor.
România sărbătorește pentru prima dată Ziua Națională a Antreprenoriatului Feminin
Datele privind accesul antreprenoarelor la capital sunt prezentate în contextul în care România marchează pentru prima dată, pe 19 noiembrie 2026, Ziua Națională a Antreprenoriatului Feminin.
Sărbătoarea a fost instituită prin Legea nr. 206 din 3 noiembrie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 922.
Demersul a fost promovat de CONAF, la inițiativa Cristinei Chiriac, iar proiectul legislativ a fost inițiat și susținut în Parlament de deputata Geanina Pistru-Popa, alături de alți parlamentari.
Legea permite autorităților publice, instituțiilor de învățământ și organizațiilor patronale să marcheze această zi prin evenimente și activități dedicate promovării antreprenoriatului feminin.
Actul normativ nu instituie însă noi programe de finanțare sau facilități fiscale pentru firmele conduse de femei.
Cristina Chiriac consideră că recunoașterea legislativă trebuie urmată de măsuri economice concrete.
„Progresul se va vedea în accesul la capital, în numărul femeilor care intră în antreprenoriat, în capacitatea companiilor lor de a crește și în politicile economice care încurajează investiția în loc să o descurajeze”, afirmă președinta CONAF.
Ea avertizează că o zi națională nu trebuie confundată cu rezolvarea problemelor economice ale antreprenoarelor.
„Pe 19 noiembrie 2026, România va putea spune că a recunoscut prin lege contribuția femeilor antreprenor. Pe 19 noiembrie 2027, ar trebui să poată spune și ce a schimbat pentru ele.”
Cristina Chiriac a abordat anterior și problema reprezentării femeilor în conducerea companiilor, într-o analiză publicată de StartupCafe.ro, în care a susținut că egalitatea de oportunitate nu trebuie redusă la accesul în consiliile de administrație.
În ceea ce privește finanțarea, cercetarea „România nevalorificată” arată că România dispune deja de instrumente de sprijinire a firmelor conduse de femei. Datele disponibile nu permit însă evaluarea separată a utilizării garanțiilor majorate de 80% și nici stabilirea cauzelor pentru care valoarea medie a creditelor obținute de aceste companii este mai mică.
Tocmai aceste diferențe dintre accesul la finanțare și valoarea capitalului obținut ar urma să fie analizate prin barometrul anunțat de CONAF.