Bucureștiul se află pe locul 5 în Europa în ceea ce privește concentrarea locurilor de muncă intensive în cunoaștere, cum ar fi IT-ul și comunicațiile sau profesiile creative, depășind capitale precum Londra, Paris, Berlin și Stockholm, arată un raport transmis, marți, StartupCafe.ro.
La nivel național, România a înregistrat o creștere de 77% a ponderii acestor locuri de muncă între 2014 și 2026, deși ultimul an a adus o ușoară scădere, conform studiului „The Geography of Europe’s Brain Business Jobs: 2026 Index”, realizat de European Centre for Entrepreneurship and Policy Reform (ECEPR), cu sprijinul Nordic Capital.
În 2026, 5,2% din populația României cu vârste între 20 și 64 de ani lucrează în sectoare intensive în cunoaștere, precum tehnologia, IT-ul și comunicațiile, serviciile avansate și profesiile creative. Procentul reprezintă o ușoară scădere față de 5,4% în 2025, însă, pe termen lung, România a înregistrat un progres semnificativ, de la doar 3% în 2014. Creșterea de 77% din această perioadă plasează România printre țările europene cu cele mai importante evoluții ale concentrării locurilor de muncă înalt calificate.

Cea mai remarcabilă performanță este înregistrată de București, unde 19,9% din populația adultă lucrează în sectoare intensive în cunoaștere. Capitala României ocupă locul 5 în clasamentul regiunilor europene analizate, fiind depășită doar de Bratislava (24,8%), Praga și Budapesta (22,2% fiecare) și Lisabona (20,5%). Bucureștiul se situează înaintea unor centre economice importante precum Copenhaga (19,1%), Varșovia (18%), Stockholm (17,9%), Amsterdam (15,5%), Londra (14,8%), Berlin (14,7%) și Paris (14,6%).

Performanța Bucureștiului evidențiază rolul tot mai important al Europei Centrale și de Est în economia bazată pe cunoaștere. 6 dintre primele 10 regiuni europene cu cea mai mare concentrare a acestor locuri de muncă se află în Europa Centrală.
Disponibilitatea specialiștilor, costurile competitive și condițiile fiscale favorabile reprezintă avantaje importante pentru dezvoltarea acestor centre economice, mai arată raportul.
Totuși, datele evidențiază și diferențe regionale considerabile în interiorul României. După București, cele mai ridicate ponderi sunt înregistrate în regiunile Vest (5,7%) și Nord-Vest (5,3%), urmate de Centru (3,6%). La polul opus se află Nord-Est (2,3%), Sud-Est (1,9%), Sud-Muntenia (1,8%) și Sud-Vest Oltenia (1,7%). Astfel, concentrarea locurilor de muncă intensive în cunoaștere este de aproape 12 ori mai mare în București decât în Sud-Vest Oltenia, ceea ce reflectă distribuția inegală a activităților economice cu valoare adăugată ridicată.

Unul dintre principalele puncte forte ale economiei românești este sectorul programării, care concentrează aproximativ 186.800 de angajați. România dispune, de asemenea, de o industrie prelucrătoare de înaltă tehnologie relativ dezvoltată, cu 33.100 de angajați. La nivel național, sectorul IT și comunicații reprezintă cea mai mare componentă a locurilor de muncă intensive în cunoaștere, echivalentul a 2,2% din populația de vârstă activă, urmat de sectorul tehnologic (1,4%), serviciile avansate (0,9%) și profesiile creative (0,7%).
În ciuda progresului din ultimul deceniu, România rămâne sub nivelul multor economii europene în ceea ce privește ponderea națională a locurilor de muncă intensive în cunoaștere. Media celor 34 de țări analizate este de 8,3%, în timp ce Elveția conduce clasamentul cu 11,4%, urmată de Irlanda (11,1%), Suedia și Danemarca (10,4%). Această diferență arată că, deși Bucureștiul este unul dintre cele mai importante centre europene de ocupare în sectoare intensive în cunoaștere, dezvoltarea acestora este mult mai limitată în restul țării.
Raportul evidențiază și legătura dintre locurile de muncă intensive în cunoaștere și performanța pieței muncii. La nivel european, regiunile cu o pondere mai mare a acestor locuri de muncă tind să înregistreze rate mai scăzute ale șomajului. Analiza arată că fiecare punct procentual suplimentar al ponderii populației ocupate în sectoare intensive în cunoaștere este asociat cu o rată a șomajului regional mai mică, în medie, cu 0,18 puncte procentuale.
Rezultatele indică atât potențialul României de a atrage și dezvolta activități economice cu valoare adăugată ridicată, cât și provocarea extinderii acestora dincolo de Capitală. În timp ce Bucureștiul concurează deja cu unele dintre cele mai dezvoltate regiuni europene, reducerea decalajelor regionale și consolidarea sectoarelor intensive în cunoaștere rămân esențiale pentru dezvoltarea economică pe termen lung.
Raportul integral este disponibil pe site-ul European Centre for Entrepreneurship and Policy Reform (ECEPR).