Comisia Europeană a aprobat preliminar, luni, 16 noiembrie 2026, o parte dintre obiectivele aferente celei de-a cincea cereri de plată depuse de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,67 miliarde de euro. Bruxelles-ul a constatat că România nu a îndeplinit satisfăcător șase jaloane și ținte, inclusiv unele privind accesul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) la finanțare și evaluarea impactului legislației asupra acestora.
Potrivit comunicatului Comisiei Europene, instituția a constatat că România a îndeplinit satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte prevăzute în cererea de plată.
În schimb, pentru trei jaloane și trei ținte, Comisia nu a putut confirma îndeplinirea condițiilor asumate de autoritățile române.
În consecință, Executivul european a decis suspendarea evaluării acestora, în conformitate cu articolul 24 alineatul (8) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Procedura permite României să primească o plată parțială pentru obiectivele îndeplinite și să prezinte observații privind cele șase jaloane și ținte restante.
Cele șase probleme identificate de Comisia Europeană
Potrivit comunicatului, obiectivele pentru care Comisia Europeană nu a constatat îndeplinirea satisfăcătoare vizează mai multe domenii economice, de la energie și administrarea terenurilor statului până la sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.
În domeniul energiei, România nu a îndeplinit satisfăcător condițiile privind intrarea în vigoare a unor acte normative care să permită utilizarea terenurilor statului pentru investiții în energie regenerabilă și să sprijine dezvoltarea pieței hidrogenului regenerabil.
Un alt obiectiv restant privește înființarea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului.
Comisia a identificat, de asemenea, probleme privind reducerea duratei medii necesare intervențiilor asupra rețelei de transport al energiei electrice.
Alte două obiective neîndeplinite vizează direct mediul de afaceri.
Primul se referă la aplicarea testului IMM, instrument destinat evaluării impactului reglementărilor asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
Al doilea privește îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare prin garanții de portofoliu, mecanisme care pot facilita obținerea creditelor de către firme.
Comisia Europeană nu precizează în comunicat valoarea fondurilor corespunzătoare fiecăruia dintre cele șase obiective restante.
Ce investiții și reforme a acceptat Comisia Europeană
Printre măsurile pentru care România a obținut o evaluare favorabilă se numără extinderea accesului la internet de mare viteză în sute de sate din mediul rural, unde operatorii de telecomunicații nu aveau suficiente stimulente comerciale pentru dezvoltarea infrastructurii.
Comisia menționează și progresele în decarbonizarea transporturilor și a sectorului energetic, prin achiziționarea de vehicule nepoluante pentru administrațiile publice, casarea vehiculelor vechi și poluante și creșterea producției interne de electricitate din surse regenerabile.
În domeniul digitalizării, România a îmbunătățit infrastructura digitală a universităților și a extins disponibilitatea și utilizarea serviciilor fiscale electronice.
Cererea de plată include, de asemenea, reforme și investiții pentru gestionarea apei, deșeurilor și pădurilor, dezvoltarea competențelor în sănătate, sectorul social, cercetare, educație și îmbunătățirea mediului de afaceri.
Când ar putea primi România banii din PNRR
Evaluarea Comisiei Europene este preliminară, astfel că plata nu a fost încă autorizată.
Executivul european a transmis evaluarea către Comitetul Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.
După primirea acestuia și adoptarea unei decizii de plată de către Comisia Europeană, România va putea încasa suma aferentă obiectivelor considerate îndeplinite.
În privința celor șase jaloane și ținte restante, Comisia urmează să transmită autorităților române motivele pentru care consideră că acestea nu au fost îndeplinite satisfăcător. România va avea apoi la dispoziție două luni pentru a prezenta observații. Dacă, în urma analizării acestora, Comisia își menține evaluarea negativă, valoarea corespunzătoare obiectivelor restante va fi scăzută din totalul de 2,67 miliarde de euro solicitat de România. Calculul se va face potrivit metodologiei europene privind suspendarea plăților, care acordă o importanță deosebită jaloanelor de reformă.
Dacă Executivul european constată ulterior că obiectivele respective au fost îndeplinite satisfăcător, sumele corespunzătoare vor putea fi deblocate.
România a depus deja și ultima cerere de plată
România a transmis Comisiei Europene cea de-a cincea cerere de plată din PNRR la 15 august 2026.
Între timp, autoritățile române au depus și cea de-a șasea și ultima cerere de plată, aflată în prezent în evaluarea Comisiei Europene.
Planul de redresare și reziliență al României beneficiază de o finanțare totală de 19,6 miliarde de euro, din care 13,1 miliarde de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar 6,5 miliarde de euro sunt împrumuturi.
Mecanismul european de redresare și reziliență se încheie la sfârșitul anului 2026.
Potrivit calendarului european, statele membre trebuiau să implementeze toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026.