Comercianții care vând produse al căror gramaj sau volum a fost redus, fără ca prețul să scadă, trebuie să îi informeze clar pe cumpărători despre această modificare. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) readuce în atenție fenomenul de „shrinkflation”, adică situația în care clientul ajunge să plătească același preț pentru o cantitate mai mică de produs. În România există deja reguli speciale pentru astfel de cazuri, iar nerespectarea obligațiilor de informare poate atrage amenzi și oprirea temporară de la comercializare a produselor.
Produsul arată aproape la fel. Ambalajul poate avea aceleași culori, aceeași formă și același loc la raft. Prețul rămâne neschimbat.
Doar cantitatea din interior scade.
Această practică este cunoscută drept shrinkflation și îi poate face pe cumpărători să nu observe imediat că, în realitate, plătesc mai mult pentru aceeași cantitate de produs.
ANPC avertizează consumatorii să nu urmărească doar prețul mare afișat la raft, ci să verifice și gramajul sau volumul produsului, precum și prețul raportat la unitatea de măsură.
Pentru comercianți, însă, problema nu ține doar de percepția clientului. Există obligații legale concrete.
Vinzi aceeași cutie, dar cu mai puțin produs? Trebuie să anunți clientul
Regulile au fost introduse prin Ordinul ANPC nr. 539/2024, publicat în Monitorul Oficial în septembrie 2024.
Actul normativ vizează produsele preambalate în cazul cărora volumul sau greutatea sunt reduse, în timp ce prezentarea, ambalajul sau forma rămân identice sau similare, iar prețul este menținut.
Într-o asemenea situație, comerciantul care vinde produsul la raft trebuie să informeze cumpărătorii complet, corect și precis că a fost modificată cantitatea produsului.
Cu alte cuvinte, o reducere de la 500 de grame la 450 de grame nu poate fi tratată pur și simplu ca o schimbare de produs care trece neobservată la raft, dacă pachetul rămâne practic același și prețul este păstrat.
Informarea trebuie făcută în același câmp vizual cu produsul, într-o formă vizibilă și lizibilă, prin folosirea mesajului stabilit de ANPC.
Obligația nu dispare după câteva zile.
Comerciantul trebuie să păstreze informarea timp de cel puțin 30 de zile de la momentul în care produsul cu gramaj sau volum redus este pus la vânzare la raft.
Prețul pe kilogram sau litru devine esențial
Ordinul ANPC mai impune comercianților să asigure existența prețului pe unitatea de referință la locul de comercializare.
Această informație poate arăta mult mai clar scumpirea ascunsă în spatele unui ambalaj aparent neschimbat.
De exemplu, dacă un produs de 500 de grame costa 10 lei, prețul era de 20 lei/kg.
Dacă ambalajul ajunge la 450 de grame, dar prețul rămâne 10 lei, clientul plătește în realitate aproximativ 22,22 lei/kg.
Prețul produsului de la raft nu s-a schimbat. Prețul cantității de produs a crescut însă cu peste 11%.
Tocmai acesta este mecanismul care face shrinkflation dificil de observat de către consumatori.
ANPC recomanda încă de la introducerea regulilor verificarea atentă a cantității produsului și a prețului pe unitatea de referință, astfel încât cumpărătorii să poată compara produsele în cunoștință de cauză.
Regula specială nu se aplică magazinelor online
Există însă o excepție importantă pentru firme.
Ordinul ANPC precizează explicit că regulile speciale privind semnalizarea shrinkflation nu se aplică vânzărilor la distanță.
Așadar, mecanismul cu informarea amplasată în același câmp vizual și menținută minimum 30 de zile vizează comercializarea produselor la raft, în spațiile fizice de vânzare.
Aceasta nu înseamnă că un magazin online poate prezenta greșit gramajul sau volumul unui produs. Obligațiile generale de informare corectă a consumatorilor rămân aplicabile.
Diferența este că Ordinul 539/2024 a creat un mecanism special pentru produsele expuse fizic la raft.
Cine răspunde: producătorul sau magazinul?
Un detaliu important pentru retaileri este chiar formularea ordinului.
Obligația este stabilită pentru operatorii economici care comercializează la raft produsele.
Asta înseamnă că un magazin nu ar trebui să considere schimbarea gramajului exclusiv o problemă a producătorului sau furnizorului.
Dacă primește o versiune nouă a unui produs, cu un gramaj mai mic, dar cu prezentare similară și la același preț, comerciantul trebuie să verifice dacă intră sub incidența regulilor privind shrinkflation și să facă informarea necesară la raft.
Practic, pentru retaileri, schimbarea gramajului trebuie urmărită și în fluxurile interne de aprovizionare și gestiune. Altfel, un produs poate ajunge pe raft într-un ambalaj aproape identic cu cel vechi fără ca magazinul să aplice informarea cerută de ANPC.
Amendă și produse oprite de la vânzare
Ordinul privind shrinkflation a fost emis în baza articolelor 18-20 din OG 21/1992 privind protecția consumatorilor, care reglementează dreptul acestora de a fi informați complet, corect și precis asupra caracteristicilor produselor.
Încălcarea obligațiilor de informare prevăzute de această zonă a legislației poate fi sancționată contravențional.
Potrivit OG 21/1992, nerespectarea prevederilor articolelor 17-25 poate atrage amenzi de la 1.000 la 10.000 de lei.
În plus, în cazul unor deficiențe de informare, ANPC poate dispune și oprirea temporară de la comercializare până la remedierea neregulilor.
Pentru un retailer, aceasta poate însemna că riscul nu se rezumă la valoarea amenzii. Produsele vizate pot rămâne blocate la raft până când informarea este pusă în conformitate cu cerințele legale.
Shrinkflation nu înseamnă că poți pune 930 de grame într-o pungă pe care scrie 1 kilogram
Există și o diferență importantă între shrinkflation și o altă practică pe care ANPC o verifică: existența unei cantități reale mai mici decât cea înscrisă pe ambalaj.
În cazul shrinkflation, producătorul poate modifica oficial un produs, de exemplu de la 500 la 450 de grame. Pe noul ambalaj apare cantitatea de 450 de grame, dar produsul poate fi vândut la același preț ca înainte.
Problema este că schimbarea poate fi dificil de observat, motiv pentru care există obligația specială de informare la raft.
Cu totul alta este situația în care pe ambalaj scrie 1 kilogram, dar produsul cântărește în realitate mult mai puțin.
Aici nu mai vorbim despre shrinkflation, ci despre neconformitatea dintre cantitatea declarată și cea efectiv vândută consumatorului.
Diferența este esențială pentru firme: micșorarea declarată a produsului nu este interzisă în sine, dar trebuie respectate regulile de informare; vânzarea unei cantități mai mici decât cea declarată pe ambalaj reprezintă o problemă distinctă de conformitate.
Pentru comercianți, mesajul actual al ANPC este astfel unul relativ simplu: dacă produsul se micșorează, dar prețul nu, schimbarea nu trebuie lăsată să treacă neobservată de client.