Planul României finanțat prin instrumentul european SAFE cuprinde 35 de proiecte în valoare totală de aproximativ 16,68 miliarde EUR, arată noi informații publicate de Ministerul Finanțelor. Aproximativ 75% din bani sunt destinați achizițiilor de echipamente militare, ordinii publice și apărării civile, iar circa 25% merg către infrastructura rutieră strategică. După prefinanțarea de 2,5 miliarde EUR primită deja, accesul la următoarele tranșe va depinde de îndeplinirea jaloanelor asumate de România.
România a primit miercuri, 26 august 2026, prima plată din instrumentul european SAFE, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde EUR, reprezentând 15% din alocarea totală de 16,68 miliarde EUR. StartupCafe.ro a scris aici despre prima tranșă și despre principalele proiecte militare care urmează să fie finanțate.
Noile date prezentate de Ministerul Finanțelor arată însă mai clar cum este împărțită întreaga finanțare și, mai ales, în ce condiții vor putea fi atrași restul banilor.
35 de proiecte: trei sferturi din bani merg spre apărare
Împrumutul SAFE finanțează Planul de investiții al României pentru industria europeană de apărare, elaborat de autoritățile române și aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Planul include 35 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 16,68 miliarde EUR.
Potrivit Ministerului Finanțelor, circa 75% din finanțare vizează achiziția de echipamente militare, proiecte pentru ordine publică și apărare civilă.
Diferența de aproximativ 25%, respectiv în jur de 4,2 miliarde EUR, este destinată infrastructurii rutiere de interes național.
Printre proiectele de infrastructură menționate de Finanțe se află Pașcani-Suceava-Siret și Târgu Neamț-Iași-Ungheni, investiții considerate importante atât pentru conectarea Moldovei la marile coridoare europene, cât și pentru mobilitatea militară.
SAFE finanțează astfel nu doar echipamente militare, ci și infrastructură cu utilizare duală, civilă și strategică.
Următorii bani nu vin automat
Prefinanțarea de aproximativ 2,5 miliarde EUR reprezintă numai prima parte a împrumutului.
Finanțarea totală nu este pusă la dispoziția României integral de la început. Banii sunt acordați în tranșe, iar accesul la plățile următoare depinde de evoluția proiectelor și de respectarea jaloanelor asumate prin Planul de investiții.
„Fiecare tranșă următoare depinde de îndeplinirea jaloanelor asumate. Trebuie să transformăm aceste resurse în proiecte realizate, contracte implementate și investiții care rămân în economia României”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Asta înseamnă că implementarea proiectelor devine esențială și pentru accesarea restului finanțării de aproape 14,2 miliarde EUR.
Sumele disponibile prin SAFE pot fi trase până la 31 decembrie 2030.
Împrumut pe 45 de ani, cu 10 ani perioadă de grație
Ministerul Finanțelor a oferit și detalii suplimentare privind condițiile împrumutului european.
Fiecare tranșă SAFE, inclusiv prefinanțarea de 2,5 miliarde EUR primită acum de România, are o maturitate de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani.
După încheierea perioadei de grație, împrumutul va fi rambursat în rate anuale egale până la maturitate.
Banii nu sunt granturi europene. Comisia Europeană se împrumută de pe piețele financiare și transferă apoi finanțarea statelor membre participante la SAFE.
România beneficiază astfel de costurile de finanțare obținute de Uniunea Europeană, pe care Ministerul Finanțelor le consideră mai avantajoase decât cele la care statul român s-ar finanța direct de pe piețele internaționale.
SAFE are la nivel european un buget de 150 de miliarde EUR și face parte din planul mai larg ReArm Europe/Pregătirea pentru 2030, prin care UE urmărește mobilizarea a peste 800 de miliarde EUR pentru apărare și securitate.
Miza pentru firmele românești: comenzile să rămână în țară
Din perspectiva economiei românești, una dintre cele mai importante componente ale SAFE este legată de capacitățile locale de producție.
Guvernul a precizat, odată cu intrarea primei tranșe, că prefinanțarea poate fi utilizată inclusiv pentru începerea construcției unor capacități care vor produce în România și pentru asigurarea comenzilor către furnizori români.
Ministerul Finanțelor vorbește, la rândul său, despre posibilitatea ca proiectele SAFE să genereze investiții în fabrici și capacități de producție, transfer tehnologic, cercetare și locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată.
„Apărarea nu trebuie să reprezinte numai o cheltuială necesară, ci poate deveni un motor de industrializare, inovare și dezvoltare economică pentru România”, susține Ministerul Finanțelor.
România este al doilea mare beneficiar al SAFE, după Polonia. Comisia Europeană spune că prima plată de 2,5 miliarde EUR ar trebui să accelereze investițiile în apărare și să contribuie la consolidarea bazei industriale de profil din România.
Ministerul Finanțelor gestionează fondurile SAFE, Cancelaria Prim-Ministrului coordonează Planul de investiții, iar proiectele sunt implementate de instituțiile beneficiare, printre care Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor.