Hackerii au reușit să preia controlul asupra unui număr mult mai mare de conturi în România în 2025. Incidentele de acest tip au crescut de peste 4 ori față de anul anterior, iar fraudele și tentativele de fraudă aproape s-au dublat, arată raportul anual al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Și emailurile sau mesajele false prin care victimele sunt păcălite să ofere parole, date bancare ori să deschidă fișiere infectate au fost mai numeroase. Atacurile de tip phishing au crescut cu peste 70% față de 2024.
Pentru firme și antreprenori, raportul DNSC arată foarte concret cât de simplu poate începe uneori un atac: un email aparent obișnuit, o parolă refolosită, un cont de email preluat de hackeri sau un program neactualizat. Consecințele pot însemna bani furați, calculatoare blocate, pierderea datelor sau chiar oprirea unor activități importante din companie.
Atacurile prin care hackerii blochează datele unei victime și cer bani pentru recuperarea lor au crescut cu peste 150% în 2025. Aproape 120 de persoane juridice afectate de astfel de atacuri au primit sprijin din partea DNSC.
Peste 20.000 EUR furați după preluarea emailurilor unei firme
Unul dintre cele mai relevante cazuri pentru antreprenori este cel al societății Tohan SA, parte a grupului industrial ROMARM.
Hackerii au reușit să preia două adrese de email ale companiei. După ce au obținut acces, aceștia au configurat redirecționarea mesajelor și au putut modifica documente din conversațiile purtate pe email.
În acest fel, au fost făcute transferuri bancare neautorizate de peste 20.000 EUR către atacatori.
Pentru firme, concluzia practică este simplă: o schimbare de cont bancar, o plată neobișnuită sau o solicitare urgentă de bani primită pe email ar trebui verificată și printr-un alt canal, de exemplu telefonic.
Dacă emailul uneia dintre firme a fost deja preluat de hackeri, mesajul fals poate apărea într-o conversație care pare perfect normală.
Aproape 1.800 de firme de contabilitate, avertizate
Un alt semnal important din raport privește firmele de contabilitate.
DNSC spune că, în 2025, hackerii au vizat în mod special firmele și angajații din acest domeniu, în principal prin emailuri false.
Autoritatea a transmis aproape 1.800 de informări către companii de servicii de contabilitate, împreună cu recomandări pentru protejarea sistemelor și a datelor.
Pentru antreprenori, problema este importantă chiar și atunci când contabilitatea este externalizată. O firmă de contabilitate atacată poate avea acces la documente, facturi, informații despre plăți și conversații cu mai mulți clienți.
DNSC arată, mai general, că mesajele false sunt folosite tot mai des ca prim pas pentru furtul parolelor, preluarea conturilor sau fraude financiare.
Mesajele au devenit și mai convingătoare. Sunt redactate corect în limba română, copiază aspectul unor firme sau instituții reale și pot ajunge la victime prin email, aplicații de mesagerie sau rețele sociale. Inteligența artificială este deja folosită pentru pregătirea unor astfel de atacuri.
Un email fals a dus la o cerere de 15.000 lei
Raportul descrie și cazul DASCO GRUP SRL, o firmă de instalații electrice.
Un angajat a deschis un fișier infectat primit prin email, care părea să vină de la un membru CECCAR.
În urma atacului, un calculator al companiei a fost blocat, iar hackerul a cerut inițial 12.000 lei pentru deblocare. Ulterior, suma a fost majorată la 15.000 lei.
Firma nu a plătit.
A reușit să refacă sistemul și datele folosind o copie de siguranță realizată cu aproximativ două luni înainte.
După incident, DNSC a recomandat companiei să folosească verificarea în doi pași pentru conturile importante, să limiteze numărul persoanelor care au drepturi extinse de acces și să își instruiască periodic angajații pentru a recunoaște emailurile periculoase.
Cazul arată că un atac informatic nu începe întotdeauna printr-o operațiune sofisticată. Uneori este suficient ca cineva din firmă să deschidă fișierul greșit.
Hackerii pot bloca și contabilitatea, și producția
DNSC a gestionat în 2025 peste 250 de incidente majore în care hackerii au blocat date și sisteme pentru a cere bani victimelor.
Printre companiile afectate s-a numărat Aaylex ONE SA, grupul care operează brandul CocoRico și are peste 2.000 de angajați.
Atacul a afectat mai multe zone importante din companie, inclusiv contabilitatea, producția, operațiunile și serverele pe care erau păstrate fișiere.
Potrivit DNSC, hackerii au intrat cel mai probabil printr-o breșă de securitate deja cunoscută într-un echipament Cisco.
Specialiștii au reușit ulterior să recupereze peste două treimi dintre fișierele blocate, inclusiv baze de date importante pentru continuarea activității companiei.
Pentru antreprenori, cazul arată de ce actualizările programelor și echipamentelor nu ar trebui amânate. O problemă de securitate cunoscută și rămasă nereparată poate deveni poarta de intrare în întreaga rețea a firmei.
Software-ul piratat poate lăsa firma fără date
Un alt caz relevant, mai ales pentru firmele mici și mijlocii, este cel al Junior Group SRL din Constanța.
Trei servere ale companiei au fost afectate de un atac, iar datele blocate nu au mai putut fi recuperate.
DNSC notează că firma folosea înaintea atacului programe piratate, inclusiv Windows Server și o soluție antivirus, iar această situație a ușurat accesul hackerilor în sistemele companiei.
Pentru o firmă mică, folosirea unor programe fără licență sau care nu mai primesc actualizări poate părea o economie. În cazul unui atac, costul poate fi însă mult mai mare.
Copiile de siguranță pot face diferența
Mai multe dintre incidentele descrise de DNSC arată cât de importante sunt copiile de siguranță ale datelor.
Firma de instalații electrice atacată prin email a putut refuza plata celor 15.000 lei deoarece avea o copie din care și-a recuperat datele.
Într-un alt caz, Complexul Energetic Oltenia a avut afectate aproximativ 20 de calculatoare și 45 de servere, dar a reușit să refacă sistemele folosind copii de siguranță.
Producția nu a fost oprită și nu a fost plătită nicio răscumpărare.
În schimb, în cazul Junior Group SRL, datele blocate de hackeri nu au mai putut fi recuperate.
Pentru o firmă, nu este suficient doar să facă periodic copii de siguranță. Acestea trebuie și verificate, pentru ca antreprenorul să știe că datele chiar pot fi recuperate atunci când apare o problemă.
Organizațiile cred că sunt mai bine protejate decât este piața în ansamblu
Raportul DNSC arată și o diferență interesantă între felul în care organizațiile își văd propria securitate și felul în care văd întregul lor sector.
Aproximativ două treimi dintre organizațiile evaluate au considerat că propriul nivel de securitate este bun sau foarte bun.
Când au fost întrebate despre întregul sector în care activează, însă, peste jumătate au apreciat că nivelul de protecție este doar mediu.
DNSC spune că printre problemele întâlnite frecvent se află lipsa specialiștilor, dependența de furnizorii IT, lipsa unei evidențe clare a echipamentelor și programelor folosite, testarea insuficientă a planurilor pentru situații de criză și lipsa unei reacții rapide atunci când apare un atac.
Cu alte cuvinte, faptul că o companie are antivirus și o firmă care îi administrează calculatoarele nu înseamnă automat că este bine protejată.
Peste 43.000 de probleme de securitate care puteau fi exploatate
În 2025, DNSC a urmărit peste 300.000 de probleme de securitate cunoscute în diferite programe și echipamente informatice.
Autoritatea a avertizat peste 2.000 de instituții și operatori în legătură cu peste 43.000 de probleme care puteau fi exploatate în sisteme conectate la internet sau cu scurgeri de informații confidențiale.
DNSC spune că numărul alertelor a crescut și pe fondul folosirii tot mai multor tehnologii noi, inclusiv servicii de tip cloud și dispozitive conectate la internet.
Pentru firme, concluzia este că instalarea actualizărilor de securitate devine tot mai importantă. Hackerii pot căuta automat pe internet calculatoare și servere care folosesc programe cu probleme cunoscute.
Peste 3.000 de organizații ar putea intra sub regulile NIS2
Raportul arată și extinderea în România a noilor reguli europene de securitate informatică, cunoscute drept NIS2.
Acestea obligă anumite companii și organizații din domenii importante să își protejeze mai bine sistemele, să își gestioneze riscurile și să raporteze anumite incidente.
Până la finalul anului 2025, DNSC gestionase aproximativ 2.400 de formulare de notificare și înscrisese aproape 680 de organizații în categoriile de entități esențiale sau importante.
Autoritatea a început și să caute organizațiile care ar fi trebuit să intre în procedură, dar nu o făcuseră.
Din aproape 1.900 de entități analizate, peste 340 au fost notificate. Pentru 2026, DNSC estimează că numărul total al organizațiilor considerate esențiale sau importante va depăși 3.000.
Pentru firmele vizate de aceste reguli, securitatea informatică nu mai este astfel doar treaba „omului de IT”, ci devine și o responsabilitate a conducerii companiei.
Ce pot face firmele pentru a se proteja
Din cazurile prezentate de DNSC rezultă câteva măsuri relativ simple pe care firmele le pot lua:
- să activeze verificarea în doi pași pentru email și celelalte conturi importante;
- să actualizeze periodic programele și echipamentele;
- să facă regulat copii de siguranță și să verifice dacă datele pot fi recuperate;
- să limiteze numărul persoanelor care au drepturi extinse de acces;
- să își învețe angajații să recunoască emailurile și mesajele suspecte;
- să verifice telefonic schimbările de cont bancar și solicitările neobișnuite de plată;
- să nu folosească programe piratate sau aplicații care nu mai primesc actualizări;
- să știe dinainte cine trebuie contactat și ce trebuie făcut în primele ore după descoperirea unui atac.
Firmele și persoanele care observă un incident de securitate informatică pot suna la 1911, numărul național pentru raportarea unor astfel de incidente.
În 2025, serviciul a primit peste 4.300 de apeluri și a oferit recomandări pentru limitarea pagubelor și luarea rapidă a unor măsuri de protecție.