Nu doar marile companii din industria de apărare sunt vizate de NATO. Alianța a adoptat, la Summitul de la Ankara, o nouă strategie de colaborare cu industria, prin care promite să lucreze mai strâns și cu IMM-urile și furnizorii inovatori, să ofere o imagine mai clară asupra nevoilor sale și să simplifice colaborarea cu mediul de afaceri.
Pentru firmele românești din tehnologie, inteligență artificială, drone, securitate cibernetică, robotică, senzori sau alte domenii cu aplicații dual-use, documentul este un semnal că NATO încearcă să schimbe modul în care își construiește relația cu industria.
De ce este importantă această decizie
Până acum, pentru multe firme mici, piața de apărare părea rezervată aproape exclusiv marilor contractori internaționali.
Noua strategie transmite însă că NATO vrea să atragă mai multă inovare din întregul ecosistem industrial, inclusiv din partea IMM-urilor și a furnizorilor netradiționali.
În același timp, Alianța spune că își propune să îmbunătățească dialogul cu industria, să ofere mai multă predictibilitate și să accelereze dezvoltarea de noi tehnologii.
Aceste obiective sunt prezentate în documentul oficial adoptat la Ankara.
Ce își propune NATO
Strategia are trei direcții principale.
Prima este o colaborare mai strânsă între NATO și industrie, astfel încât companiile să înțeleagă mai bine ce capabilități caută Alianța.
A doua vizează accelerarea inovării și adoptarea mai rapidă a noilor tehnologii.
A treia urmărește consolidarea capacității de producție a industriei de apărare, într-un context în care statele membre cresc investițiile în securitate și încearcă să reducă timpul necesar pentru dezvoltarea și livrarea de echipamente.
Ce poate însemna pentru firmele din România
Strategia nu înseamnă că orice IMM sau startup va obține automat contracte cu NATO. În schimb, ea arată direcția în care se îndreaptă Alianța: mai multă deschidere către companiile inovatoare, mai mult dialog cu industria și o implicare mai timpurie a firmelor în dezvoltarea viitoarelor capabilități. Pentru antreprenorii români din Tech, AI, drone, software, comunicații, electronică sau alte tehnologii cu utilizare civilă și militară, acesta este un semnal că piața de apărare europeană continuă să se deschidă și pentru jucători mai mici.
Noua strategie vine după o serie de inițiative lansate în ultimii ani de NATO și aliați pentru stimularea inovării în domeniul apărării, inclusiv programe dedicate startupurilor și tehnologiilor emergente, ceea ce arată că implicarea companiilor inovatoare devine o direcție tot mai importantă pentru Alianță.
„Guvernul, industria și armata trebuie să funcționeze ca un singur ecosistem”
Mesajul noii strategii a fost sintetizat și de Uwe Horstmann, fondator și CEO al companiei STARK și partener al fondului de investiții Project A, prezent la NATO Defence Industry Forum de la Ankara.
„Mesajul meu la NATO Defence Industry Forum de la Ankara a fost simplu: avem voința politică. Avem capitalul. Acum trebuie să le transformăm rapid în capabilități. Pentru industrie, asta înseamnă să proiecteze produse care pot fi fabricate la scară largă. Pentru guverne, înseamnă să elimine blocajele din testare, certificare și achiziții. Ucraina a arătat ce este posibil atunci când guvernul, industria și armata funcționează ca un singur ecosistem. Acum depinde de noi toți să construim acest ecosistem la nivelul întregii Alianțe”, a scris Horstmann pe LinkedIn.
O schimbare de direcție, nu doar un nou document
Noua strategie vine după o serie de inițiative lansate în ultimii ani de NATO și de statele aliate pentru accelerarea inovării în domeniul apărării, inclusiv programe dedicate startupurilor și tehnologiilor emergente.
Mesajul este că apărarea nu mai înseamnă doar achiziția de echipamente de la câțiva mari contractori. NATO încearcă să construiască un ecosistem în care guvernele, armata, investitorii și companiile inovatoare să colaboreze mai strâns pentru a dezvolta și produce mai rapid tehnologii de ultimă generație.