Uniunea Europeană încearcă să recupereze decalajul față de Statele Unite și Asia în cursa pentru startup-uri și companiile tehnologice. Comisia Europeană a lansat strategia „Choose Europe to Start and Scale”, un plan care reunește 26 de măsuri menite să transforme Europa într-un loc mai atractiv pentru fondatori, investitori și firme inovatoare. Pentru antreprenorii români, documentul aduce câteva schimbări importante, de la simplificarea extinderii pe piața europeană și noi surse de finanțare până la reguli mai flexibile pentru atragerea talentelor. Reprezentanții investitorilor germani atrag însă atenția că România riscă să profite doar parțial de aceste oportunități dacă nu își rezolvă propria problemă a impredictibilității fiscale și legislative.
Bruxelles-ul încearcă să elimine barierele care împiedică startup-urile europene să crească
Noua strategie a Comisiei Europene pornește de la o concluzie simplă: Europa produce multe startup-uri inovatoare, însă prea puține dintre ele reușesc să devină companii globale. Multe aleg să se mute în Statele Unite atunci când au nevoie de investiții mari, iar altele se lovesc de birocrația și regulile diferite din cele 27 de state membre.
Una dintre cele mai ambițioase propuneri este crearea unui cadru juridic european unic pentru startup-uri, denumit provizoriu EU Inc.. În loc să fie nevoite să respecte proceduri diferite în fiecare stat membru, companiile inovatoare ar urma să poată funcționa după un set comun de reguli, ceea ce le-ar permite să se extindă mai rapid pe piața unică.
Pentru startup-urile românești, aceasta ar putea însemna o intrare mai ușoară pe piețele din Germania, Franța, Olanda sau alte state membre, fără costurile administrative care însoțesc astăzi fiecare extindere.
Comisia Europeană propune și lansarea unui nou instrument financiar, Scaleup Europe Fund, destinat companiilor care au depășit faza de startup și caută capital pentru dezvoltare internațională. Obiectivul este ca firmele europene să poată găsi mai ușor finanțare pe continent și să nu mai fie nevoite să își mute sediul în afara Uniunii pentru a atrage investiții.
Strategia mai promite reducerea birocrației pentru firmele inovatoare, extinderea mecanismelor de tip regulatory sandbox, prin care tehnologiile noi pot fi testate într-un cadru de reglementare flexibil, precum și facilitarea accesului startup-urilor la piața unică și la achizițiile publice.
Un alt capitol important vizează atragerea și păstrarea talentelor. Comisia Europeană încurajează armonizarea regulilor privind programele de tip stock options, prin care angajații pot deveni acționari în companie, un instrument folosit de ani de zile de startup-urile din Statele Unite pentru a concura cu marile corporații în recrutarea specialiștilor.
România rămâne la mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene
În ciuda acestor inițiative, România pornește cu un handicap important.
Potrivit European Startup and Scaleup Scoreboard, publicat odată cu strategia Comisiei Europene, ecosistemul românesc este încadrat în categoria „Rising”, însă atinge doar 46% din media Uniunii Europene, ocupând locul 27 între statele membre.
StartupCafe l-a întrebat pe Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), organizația care reprezintă interesele companiilor germane active pe piața românească, care sunt măsurile europene cu cel mai mare potențial pentru România și care este principalul obstacol care împiedică startup-urile locale să devină companii europene de anvergură.
Răspunsul său mută însă discuția asupra unei probleme pe care o consideră fundamentală: lipsa predictibilității.
AHK România: fără stabilitate fiscală, oportunitatea europeană poate fi ratată
„Potrivit European Startup and Scaleup Scoreboard, România are o bază de startup-uri și scaleup-uri raportată la populație mult mai redusă decât media Uniunii Europene, ceea ce reflectă un ecosistem foarte dezechilibrat. Una dintre consecințe este impredictibilitatea fiscală și legislativă, care rămâne una dintre cele mai mari preocupări ale companiilor din România. Guvernul ar trebui să reducă modificările frecvente ale Codului Fiscal și să ofere un cadru politic mai stabil și mai predictibil, care să susțină planificarea afacerilor pe termen lung”, afirmă Sebastian Metz.
Directorul general al AHK România spune că diferența față de alte state europene nu poate fi explicată printr-o singură cauză.
„În spatele acestui decalaj nu există un singur obstacol major, ci o combinație de factori structurali și politici care continuă să limiteze performanța României în domeniul inovării. Aș evidenția, în primul rând, impredictibilitatea politicilor și a reglementărilor: schimbările frecvente ale cadrului fiscal și legislativ descurajează investițiile pe termen lung, în special în sectoarele bazate pe inovare, care au nevoie de stabilitate și de planuri pe mai mulți ani.”
Companiile au început deja să amâne investițiile
Sebastian Metz spune că efectele sunt deja vizibile în sondajele realizate în rândul companiilor membre AHK România.
„Sondajul de business realizat de AHK România de două ori pe an arată că firmele sunt reticente să investească în acest an. Este nevoie de un semnal clar că finanțele publice rămân credibile, că Guvernul continuă consecvent reformele și că oferă stabilitate și predictibilitate. Un cadru coerent de politici economice este o condiție esențială pentru ca firmele, inclusiv cele mici, să reia investițiile și să își poată face planuri pe termen lung.”
În opinia sa, exact investițiile pe termen lung sunt cele care pot transforma startup-urile în viitoare companii de tehnologie cu prezență europeană.
Consultări cu mediul de afaceri și mai mult capital pentru startup-uri
AHK România cere autorităților să organizeze consultări reale cu mediul de afaceri înainte de modificarea legislației și să consolideze mecanismele de finanțare a inovării.
„Autoritățile ar trebui să organizeze consultări structurate și reale cu mediul de afaceri și cu ceilalți actori interesați înainte de adoptarea unor noi reglementări sau modificări legislative. În același timp, Guvernul ar trebui să sprijine mai mult inovarea și să extindă mecanismele de finanțare prin facilitarea listării companiilor românești profitabile la bursă. Un acces mai bun la piața de capital ar aduce venituri suplimentare la buget, ceea ce ar permite dezvoltarea unor programe mai consistente de sprijin pentru startup-uri.”
Un plan european care depinde și de reformele de acasă
Noua strategie „Choose Europe to Start and Scale” încearcă să elimine barierele europene care împiedică startup-urile să crească. Mesajul transmis de AHK România este însă că România trebuie, în paralel, să elimine propriile bariere interne.
În lipsa unui cadru fiscal și legislativ stabil, predictibil și construit în dialog cu mediul de afaceri,