Firmele care trec prin perioade de reducere temporară a activității ar putea beneficia de sprijin pentru a-și păstra angajații și a evita concedierile, potrivit unei propuneri adresate Guvernului de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT).
Organizația solicită instituirea unui mecanism național, permanent și predictibil, care să poată fi activat atunci când indicatorii economici arată că unul sau mai multe sectoare traversează dificultăți temporare.
Printre soluțiile menționate se află programele de tip Kurzarbeit, creditele fiscale pentru păstrarea locurilor de muncă, facilitățile temporare privind taxarea muncii și schemele de sprijin pentru formarea profesională.
Propunerea a fost lansată de organizațiile reprezentative din turism și HoReCa, dar mecanismul solicitat nu ar urma să fie limitat la aceste domenii.
„Propunerea noastră nu se adresează exclusiv industriei turismului și HORECA”, precizează ANAT în scrisoarea deschisă adresată premierului Ilie Bolojan.
Cum ar putea fi ajutate firmele să-și păstreze angajații
ANAT nu propune deocamdată o schemă concretă, cu buget, procente de sprijin, plafoane sau condiții de accesare.
Organizația solicită Guvernului, patronatelor, sindicatelor și specialiștilor în politici publice să înceapă un dialog pentru construirea mecanismului.
Acesta ar trebui să fie permanent, predictibil și suficient de flexibil încât să poată fi activat rapid atunci când anumite sectoare economice intră într-o perioadă de dificultate temporară.
În funcție de problemele întâmpinate și de specificul fiecărei industrii, sprijinul ar putea lua forma unor programe de tip Kurzarbeit. Conceptul, care provine din germană și care înseamnă „program redus de lucru”, permite firmelor să diminueze temporar orele lucrate în loc să concedieze personalul, statul compensând o parte din veniturile pierdute de angajați.
Alte variante menționate de ANAT sunt creditele fiscale acordate firmelor care păstrează locurile de muncă, facilitățile temporare privind fiscalitatea muncii și finanțarea unor programe de formare profesională în perioadele cu activitate redusă.
„Esențial nu este instrumentul ales, ci existența unui cadru legal și instituțional care să permită intervenția rapidă, înainte ca dificultățile economice temporare să se transforme în costuri sociale permanente”, susține organizația patronală.
Mecanismul ar putea fi aplicat în mai multe sectoare economice
Inițiativa aparține organizațiilor din turism și HoReCa, deoarece acestea pot documenta direct efectele reducerii activității asupra firmelor și angajaților.
ANAT arată însă că probleme asemănătoare pot apărea și în alte ramuri ale economiei.
„Nu susținem că aceste efecte sunt specifice exclusiv sectorului nostru. Dimpotrivă, apreciem că multe dintre provocările cu care ne confruntăm sunt resimțite, în forme diferite, și de alte ramuri ale economiei”, se arată în scrisoare.
Mecanismul ar putea fi utilizat, prin urmare, atunci când o industrie se confruntă cu o reducere temporară a comenzilor, a consumului sau a activității, fără ca firmele respective să fi devenit neviabile.
ANAT susține că statul nu ar trebui să protejeze anumite companii sau să acorde avantaje unui singur sector, ci să limiteze costurile sociale produse de perioadele de ajustare economică.
Potrivit organizației, fiecare sector are propriile particularități, iar condițiile de sprijin ar trebui adaptate tipului de activitate, structurii costurilor și problemelor întâmpinate.
De ce solicită ANAT mecanismul acum
Organizația patronală invocă încetinirea economiei, reducerea consumului, creșterea cheltuielilor de operare și majorarea costurilor cu forța de muncă.
ANAT citează prognoza Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, potrivit căreia PIB-ul României ar urma să scadă cu 0,1% în anul 2026, în principal pe fondul consolidării fiscal-bugetare, al încetinirii consumului și al incertitudinii economice. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut a fost majorat cu 6,8%, iar impactul ar urma să fie resimțit în special în sectoarele care utilizează intensiv forța de muncă.
ANAT precizează că nu contestă necesitatea reducerii deficitului bugetar, dar consideră că efectele măsurilor adoptate asupra firmelor și locurilor de muncă trebuie evaluate permanent.
Atunci când dificultățile sunt temporare, intervenția statului ar trebui să aibă loc înainte ca firmele să concedieze personalul și să piardă competențele în care au investit.
Turismul reclamă o scădere a cererii
Turismul și HoReCa sunt prezentate în scrisoare drept un studiu de caz pentru efectele încetinirii economice și ale modificărilor politicilor publice.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de ANAT, numărul turiștilor sosiți în structurile de cazare a scăzut cu 6,1% în perioada ianuarie-aprilie 2026, comparativ cu intervalul similar din anul precedent.
În luna aprilie 2026, numărul înnoptărilor a fost cu 11,6% mai mic decât în aprilie 2025.
ANAT mai arată că valoarea decontărilor voucherelor de vacanță s-a redus cu 61,5% în primele cinci luni din 2026, de la aproximativ 557 milioane de lei la 214,5 milioane de lei.
Valoarea voucherelor cumpărate de angajatori a scăzut cu 8,8%.
Operatorii din industrie estimează că volumul serviciilor vândute în turismul intern s-a redus cu aproape 30%, chiar dacă efectul nu este vizibil integral în cifra de afaceri, deoarece majorarea prețurilor compensează statistic o parte din scăderea numărului de servicii comercializate.
Păstrarea angajaților poate costa mai puțin decât concedierea lor
Pentru firme, pierderea angajaților în perioadele cu activitate redusă nu înseamnă doar diminuarea cheltuielilor salariale.
Companiile pierd și investițiile făcute în recrutarea, formarea și integrarea oamenilor. Atunci când cererea își revine, firmele trebuie să reia procesul de recrutare și pregătire a personalului, uneori într-o piață în care angajații calificați sunt greu de găsit.
Problema este mai vizibilă în industriile sezoniere și în sectoarele care folosesc intensiv forța de muncă.
ANAT arată că sezonul estival din România durează aproximativ două-trei luni, în timp ce în destinații concurente precum Grecia și Croația activitatea turistică se desfășoară pe perioade mai lungi.
În lipsa unor instrumente prin care firmele să poată păstra personalul în lunile cu activitate redusă, o parte dintre angajați aleg să lucreze în alte țări, unde pot găsi contracte mai lungi și venituri mai stabile.
Deocamdată, firmele nu pot solicita sprijinul
Propunerea ANAT nu reprezintă un program de finanțare și nu poate fi accesată în acest moment de către firme.
Nu există încă un proiect de act normativ, un buget alocat, condiții de eligibilitate sau o procedură de depunere a solicitărilor.
Scrisoarea cere deschiderea unei dezbateri între Guvern, organizațiile patronale, sindicate și experții în politici publice, în vederea construirii unui mecanism care să poată fi activat în viitoarele perioade de reducere temporară a activității economice.
„Această scrisoare deschisă nu este o listă de revendicări și nici o solicitare adresată exclusiv în numele industriei turismului. Este o invitație la dialog”, precizează ANAT.