Schimbările climatice încep să modifice vizibil agricultura României. După mai multe sezoane marcate de secetă, în special în anii 2020, 2022, 2023 și 2024, tot mai mulți fermieri reduc suprafețele cultivate cu porumb și floarea-soarelui și extind culturile de toamnă, precum grâul, orzul și rapița.
Fenomenul este alimentat de primăverile tot mai secetoase și de distribuția neregulată a precipitațiilor, iar efectele nu se văd doar în câmp, ci în întreg ecosistemul agroalimentar, de la furnizorii de inputuri și companiile de tehnologie până la piața asigurărilor și infrastructura de irigații.
Primăverile tot mai uscate schimbă deciziile din ferme
Temperaturile au crescut deja cu aproximativ 1,3-2,6 grade Celsius, iar seceta devine o problemă tot mai frecventă în sudul și estul țării și în Dobrogea. În aceste regiuni, precipitațiile din primăvară și vară sunt mai reduse și mai imprevizibile, ceea ce afectează exact perioada critică pentru culturile de primăvară.
Primăvara din acest an a confirmat tendința ultimilor ani. În luna mai și la începutul lunii iunie au existat episoade cu precipitații peste normal în unele regiuni, însă distribuția ploilor a rămas neuniformă, iar prognozele ANM indică temperaturi peste mediile climatologice și deficite de precipitații în numeroase zone în perioada verii.
Pentru fermieri, apa acumulată în sol în timpul iernii a devenit tot mai importantă. Culturile semănate toamna reușesc să profite de aceste rezerve și să își finalizeze dezvoltarea înainte de instalarea valurilor severe de căldură.
Porumbul pierde teren, grâul și rapița câștigă
Transformarea este deja vizibilă în Câmpia Română, în Moldova și în Dobrogea, unde lipsa irigațiilor face ca producțiile să depindă aproape exclusiv de precipitații.
În multe ferme, porumbul a devenit o cultură prea riscantă, iar suprafețele sunt redirecționate către grâu, orz și rapiță. Chiar și în vestul țării, unde precipitațiile sunt mai abundente și există acces mai bun la irigații, fermierii adoptă hibrizi mai rezistenți la secetă și extind culturile de toamnă.
România și-a dublat producția de grâu în ultimii 15 ani, până la aproximativ 12,7 milioane de tone, și și-a triplat producția de rapiță, devenind unul dintre principalii exportatori de cereale ai Uniunii Europene. În schimb, porumbul a devenit mai vulnerabil atât din punct de vedere climatic, cât și economic.
„Fermierii aleg culturile considerate mai sigure”
„În ultimii ani, agricultura din România traversează o transformare vizibilă, determinată în principal de schimbările climatice. Tot mai mulți fermieri aleg să reducă suprafețele cultivate primăvara și să mizeze pe culturile de toamnă, considerate mai sigure în contextul secetei tot mai frecvente din timpul verii”, spune Georgică Negrea, trader de cereale și cofondator Bursa de Cereale.
Potrivit acestuia, „culturile de toamnă – grâul, orzul sau rapița – beneficiază de umiditatea acumulată peste iarnă și își finalizează ciclul de vegetație înainte de instalarea valurilor severe de căldură”.
La rândul său, Vlad Popescu, președintele Consiliului de Administrație al Norofert, afirmă că anii agricoli 2023 și 2024 au accelerat această schimbare.
„Avem foarte multe culturi de grâu și de rapiță și de orz, culturi de toamnă, în detrimentul celor de primăvară, floare sau porumb, că sunt cele mai răspândite. Pentru că avem parte de precipitații mai multe în toamnă, iarnă și există o șansă mai bună să avem niște culturi care să ne aducă profit”, spune acesta.
Miza nu mai este producția maximă, ci reducerea riscului
Schimbarea nu este rezultatul unei politici publice, ci o adaptare economică la noile condiții climatice.
Pentru multe exploatații agricole, obiectivul nu mai este obținerea celei mai mari producții într-un an favorabil, ci limitarea pierderilor în anii afectați de secetă. Practic, fermierii încearcă să obțină un raport mai bun între profit și risc.
„Nu asistăm doar la o schimbare agronomică, ci la o repoziționare a riscului în întreg lanțul agroalimentar. Fermierii încearcă să evite riscurile majore din timpul verii, mutându-le către perioade mai puțin volatile, iar traderii sunt nevoiți să își recalibreze permanent modelele de analiză și strategiile comerciale”, afirmă Georgică Negrea.
Se conturează noi oportunități pentru tehnologie, asigurări și irigații
Reconfigurarea structurii culturilor produce efecte în lanț asupra întregii piețe agricole. Cererea pentru semințe adaptate secetei, servicii de consultanță, monitorizare satelitară, aplicații bazate pe inteligență artificială și soluții de analiză a umidității solului este în creștere.
În paralel, terenurile care beneficiază de acces la apă și la sisteme de irigații ar putea deveni tot mai valoroase, pe măsură ce diferențele dintre fermele irigate și cele dependente exclusiv de precipitații se accentuează.
România produce mai mult, dar continuă să importe produse cu valoare adăugată mare
În timp ce fermierii își adaptează structura culturilor la noile condiții climatice, România continuă să exporte în principal cereale și alte materii prime agricole și să importe produse alimentare cu valoare adăugată mai mare.
Potrivit datelor INS, deficitul comercial la categoria „alimente și animale vii” a ajuns la 4,8 miliarde de euro în 2024, ceea ce arată că schimbările din agricultură depășesc zona strict agronomică și influențează întregul lanț agroalimentar.