România riscă să piardă fonduri europene de cel puțin 660 milioane EUR din Planul Național de Redresare și Reziliență, dacă nu realizează reforma fiscală, a declarat, vineri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
România ar trebui să depună la Comisia Europeană cererea de plată 4 din PNRR, care ar urma să aibă o valoare totală de 5,7 miliarde de euro.
În plus, România riscă suspendarea fondurilor europene dacă nu își îndeplinește obligația de a face reforma fiscală. Pe 4 iunie 2025, Comisia Europeană este așteptată să emită recomandări, iar pe 20 iunie, miniștrii de finanțe din statele membre urmează să se reunească în Consiliul ECOFIN pentru a lua o decizie în acest sens.
România a realizat parțial reforma fiscală, asumată încă din anul 2021. Principalele prevederi sunt:
- Facilitatea impozitului pe venitul microîntreprinderii a fost limitată. Pragul cifrei de afaceri a scăzut la 250.000 EUR de la 1 ianuarie 2025 și va scădea la 100.000 EUR de la 1 ianuarie 2026, pentru firmele cărora li se aplică impozit pe venitul micro.
- Reforma facilităților fiscale s-a realizat în mare măsură, prin eliminarea facilităților acordate angajaților din sectoarele IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
- Reforma Impozitului pe proprietate nu s-a realizat. Se așteaptă creșterea impozitului local pe imobile.
Câți bani a luat România prin PNRR și câți a cheltuit în proiecte
Până în acest moment, România și-a asigurat prin PNRR suma totală de 10,6 miliarde de euro, sub formă de granturi și credite cu dobândă mică. Din această sumă, o tranșă de 1,279 miliarde EUR urmează să intre efectiv în România până pe 10 iunie 2025, după ce joi Comisia Europeană a aprobat cererea de plată 3, parțial.
Din acești bani, România a cheltuit efectiv 8,3 miliarde de euro, deci mai sunt disponibili în trezorerie 2,3 miliarde de euro pentru plăți către beneficiarii care derulează proiecte în cadrul PNRR.
Joi, CE a decis oficial și suspendarea sumei de 869 milioane euro din cererea de plată 3. Din acești bani, componenta de grant este 814 milioane euro și cea de împrumut este 55 milioane euro.
Motivul suspendării acestei sume ține de 6 jaloane neîndeplinite de România, dintre care menționăm:
- Selectarea conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) - 330 milioane eur suspendate.
- Numirea administratorilor profesioniști la companii companii de la Ministerul Energiei (43 de administratori) - 227 milioane euro suspendați.
- Reforma pensiilor speciale - 231 milioane euro suspendați.
- Alte jaloane neîndeplinite țin de proiectul de metrou din Cluj, de metroul din București,
România mai are timp până pe 28 noiembrie 2025 să rezolve din aceste jaloane, pentru a recupera din suma suspendată.
Reamintim faptul că România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Din totalul alocării PNRR, România riscă să piardă aproximativ 11,9 miliarde de euro din cauza gradului reduse se implementare a proiectelor, în acest moment.