România a pierdut 12 locuri într-un singur an în clasamentul competitivității mondiale realizat de IMD Lausanne - World Competitiveness Center, coborând până pe poziția 61, în timp ce Polonia a urcat 11 poziții și a ajuns pe locul 41, potrivit ediției 2026 a World Competitiveness Yearbook. Pe fondul acestui decalaj în creștere, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) susține că țara noastră are nevoie de un nou model de dezvoltare economică, bazat pe inovare și transformare digitală, și avertizează că „pasiunea politică nu ține loc de viziune economică”.
Potrivit raportului IMD, România a coborât în toate cele patru categorii majore analizate.
La performanță economică, țara a ajuns pe locul 62, de la poziția 56 în 2025.
La eficiența guvernamentală, România a coborât de pe locul 44 pe 61, iar la eficiența mediului de afaceri a ajuns pe locul 69, după ce anul trecut ocupa poziția 50.
În ceea ce privește infrastructura, România a coborât de pe locul 45 pe 55.
Scăderi au fost consemnate și la infrastructura de bază, unde România a pierdut 18 poziții, la infrastructura tehnologică, unde reculul a fost de 20 de locuri, la infrastructura științifică, cu opt poziții, precum și la educație, unde declinul a fost de șase locuri.
„Cea mai alarmantă cifră: -20 de locuri la infrastructura tehnologică într-un singur an. Ca să înțelegem cum au progresat alte țări prin comparație cu noi”, afirmă Corina Vasile, director executiv ANIS.
Organizația atrage atenția că astfel de clasamente sunt mai relevante decât simpla comparație a PIB-ului sau a creșterii economice din ultimul an, deoarece includ și nivelul de încredere în instituții. Aproximativ o treime dintre indicatorii utilizați de IMD au la bază percepția directorilor executivi, pe lângă datele statistice.
„Este un indicator predictiv pentru investițiile private”, explică reprezentanții industriei IT.
Recomandările IMD: mai multe investiții în inovare și transformare digitală
În profilul de țară dedicat României, IMD recomandă creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului bugetar, accelerarea investițiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare, sprijinirea companiilor în implementarea transformării digitale, îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație și modernizarea industriei naționale de apărare.
ANIS consideră că recomandarea privind investițiile în inovare și cercetare este esențială pentru un model economic cu valoare adăugată mai mare.
„Aceste patru recomandări sumare conțin mai multă viziune economică decât ultimele trei programe de guvernare publicate în ultimul an (Bolojan, Tomac, Veștea)”, afirmă Corina Vasile.
ANIS: Programele de guvernare nu propun un model bazat pe productivitate și inovare
Potrivit directorului executiv al ANIS, niciunul dintre cele trei programe analizate nu propune un model de creștere economică bazat pe productivitate, inovare și capital uman.
„Niciunul dintre cele trei programe nu propune un model de creștere endogenă - adică unul bazat pe productivitate, inovație și capital uman ca motoare principale. Toate trei tratează creșterea economică fie ca un rezultat al stabilizării fiscale, fie ca un efect al investițiilor publice în infrastructură. Sectorul privat apare în principal ca sursă de venituri fiscale, nu ca protagonist al unui model de dezvoltare”, spune Corina Vasile.
Potrivit acesteia, documentul propus de Eugen Tomac identifică legătura dintre reforma instituțională, debirocratizare și atragerea investițiilor private, însă nu explică modul în care România poate trece de la o economie bazată pe costuri reduse la una bazată pe valoare adăugată.
În același timp, transformarea digitală apare la nivel operațional și nu este tratată ca un factor strategic de eficiență și creștere economică.
„Punctual ne-am digitalizat și până acum și n-am avansat în vreun top, inclusiv în cele oficiale ale Uniunii Europene”, afirmă directorul executiv al ANIS.
„România are stagflație cu trei straturi suprapuse”
Din perspectiva sectorului privat, economia românească traversează o perioadă caracterizată de stagnare economică și inflație ridicată.
„România are stagflație cu trei straturi suprapuse - externă (energie), administrativă (ajustare fiscală) și structurală (productivitate scăzută) - și instrumentele disponibile sunt toate parțiale: dobânzile mari nu rezolvă oferta, austeritatea nu rezolvă productivitatea, iar politica industrială e absentă ca viziune coerentă”, afirmă Corina Vasile.
Industria IT, exemplu pentru un model de creștere bazat pe inovare
ANIS susține că industria IT și-a demonstrat efectul multiplicator în economie în ultimul deceniu. Sectorul contribuie direct cu 6-8% la PIB, iar impactul total, care include efectele directe, indirecte și induse, depășește 14%.
Industria are aproximativ 200.000 de specialiști angajați, iar impactul total este estimat la aproximativ 900.000 de locuri de muncă, echivalentul a circa 15% din totalul locurilor de muncă din economie. Totodată, este sectorul cu cea mai mare contribuție la bugetul de stat raportat la numărul de angajați și principalul contributor la exportul net de servicii.
„După toate criteriile, este un sector deja performant”, spune Corina Vasile.
Ce ar însemna pentru economie atingerea nivelului Cehiei sau al Poloniei
ANIS a realizat un studiu privind impactul economic al unei creșteri accelerate a componentei inovatoare din industria IT.
În scenariul în care industria IT din România ar ajunge la dimensiunea celei din Cehia, economia ar câștiga aproximativ 6 miliarde de euro la PIB, iar numărul locurilor de muncă ar crește cu circa 45.000. În plus, veniturile fiscale suplimentare sunt estimate la 13 miliarde de euro.
În scenariul mai ambițios, în care România ar atinge dimensiunea industriei IT din Polonia, produsul intern brut ar putea crește cu aproximativ 40 de miliarde de euro, iar economia ar genera aproape 295.000 de locuri de muncă suplimentare.
Potrivit organizației, atingerea acestor obiective necesită un set coerent de politici publice, o politică industrială și de export orientată către inovare și transformare digitală, precum și mai multă predictibilitate fiscală.
„Inovația nu apare spontan (Paul Romer a luat premiul Nobel pentru economie demonstrând asta)”, afirmă Corina Vasile.
ANIS arată că țări precum Estonia, Cehia și Polonia au utilizat deja instrumente de politică publică prin care au accelerat dezvoltarea economiei digitale.
ANIS: recâștigarea competitivității ar trebui să fie prioritatea viitorului guvern
Indiferent de formula politică ce va fi validată în Parlament pentru formarea noului Executiv, prioritatea ar trebui să fie recâștigarea competitivității economice a României și trecerea la un nou model de creștere, bazat pe stimularea inovării, consideră reprezentanții industriei IT.
„Indiferent de formula politică votată de Parlament pentru noul Guvern, prioritatea ar fi recâștigarea competitivității economice a României și tranziția pe un nou model de creștere economică, bazat pe stimularea inovației”, afirmă Corina Vasile, director executiv ANIS.