Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară-PATROMIL a transmis miercuri un comunicat comunității antreprenoriale StartupCafe în care cere Guvernului „ca cele 16,68 miliarde EUR prin SAFE să lase în România capacitate reală de producție și se oferă pro bono să contribuie la optimizarea și accelerarea contractelor SAFE”.
PATROMIL solicită Guvernului să prezinte public, program cu program, ce capacități industriale rămân efectiv în România în urma contractelor finanțate prin programul european SAFE.
De asemenea, patronatul „pune la dispoziția autorităților, pro bono, expertiza companiilor membre pentru optimizarea și accelerarea implementării acestor contracte și a componentei lor de cooperare și localizare industrială”.
„Miza nu este doar ce cumpără România prin SAFE, ci ce va putea România să producă singură atunci când securitatea națională o cere”, subliniază patronii de companii din industria de apărare.
România beneficiază de o alocare SAFE de aproximativ 16,68 miliarde EUR, finanțare rambursabilă destinată investițiilor în apărare. Din perspectiva PATROMIL, succesul programului nu poate fi măsurat exclusiv prin numărul de sisteme militare livrate sau prin valoarea investițiilor anunțate. „Rezultatul trebuie măsurat și prin capacitatea industrială pe care România o dobândește și pe care se poate baza pe termen lung”, afirmă patronatul.
PATROMIL subliniază „diferența esențială” dintre a cumpăra un sistem militar și a dobândi capacitatea de a-l fabrica, întreține, adapta, moderniza și înlocui în România.
„O fabrică amplasată pe teritoriul național nu înseamnă automat control asupra tehnologiei, acces la documentație sau dreptul de a continua producția în situații de criză”, mai spune organizația de afaceri.
PATROMIL propune un parteneriat de lucru cu sectorul privat pentru accelerarea SAFE
Asociația patronală transmite guvernanților că „este disponibilă să mobilizeze, fără costuri pentru stat, expertiza tehnică, industrială și de business a membrilor săi pentru a sprijini identificarea capacităților românești relevante, corelarea lor cu cerințele programelor SAFE și soluționarea rapidă a blocajelor care pot întârzia contractarea, cooperarea industrială sau punerea în producție”.
PATROMIL subliniază că vrea să aibă o contribuție „în limitele legale și fără a interfera cu responsabilitățile instituționale ale autorităților”.
Concret, patronii din industria de apărare vor să contribuie la optimizarea SAFE prin:
- cartografierea capacităților existente,
- identificarea furnizorilor și subcontractanților români,
- analiza opțiunilor de localizare,
- clarificarea cerințelor de transfer tehnologic,
- formularea unor soluții pentru accelerarea implementării industriale.
„Obiectivul este ca fereastra SAFE să fie folosită nu doar pentru achiziții rapide, ci și pentru consolidarea unei baze industriale de apărare sustenabile în România”, subliniază asociația.
PATROMIL cere „un tablou public” al rezultatului industrial al SAFE:
• „Contracte românești reale. Ce companii cu capital românesc, de stat sau privat, au contracte ferme de producție și care este valoarea activității industriale care le revine efectiv?
• Producție, nu simplă prezență locală. Ce se fabrică efectiv în România și ce activități sunt limitate la asamblare, mentenanță, infrastructură sau suport?
• Drepturi tehnologice. Ce licențe, documentație și drepturi de fabricație, reparație, adaptare și modernizare dobândesc companiile românești și statul român?
• Continuitate în criză sau război. Poate producția continua fără o nouă negociere cu furnizorul extern? Există prioritate pentru comenzile statului român și acces la piesele, documentația și componentele critice necesare?
• Capacitate suplimentară măsurabilă. Ce poate produce România după SAFE față de ceea ce putea produce înainte și de la ce dată devine operațională această capacitate?
„60% producție în România” trebuie tradus în rezultate verificabile
De asemenea, PATROMIL solicită clarificarea bazei de calcul pentru procentul de 60% din cheltuieli despre care ministrul apărării a declarat public că ar urma să se concretizeze în producție în România.
„Acest indicator trebuie diferențiat de simpla localizare a unei fabrici, de înregistrarea unei societăți în România sau de asamblarea locală a unor componente importate”, subliniază patronatele.
Conform PATROMIL, pentru industrie, indicatorul relevant este valoarea adăugată și autonomia industrială obținute:
ce componente și sisteme sunt fabricate local,
cine controlează decizia de producție,
ce tehnologie este transferată și ce drepturi rămân disponibile după încheierea contractelor.
De la întrebare publică la soluție comună
PATROMIL solicită Guvernului, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Economiei un răspuns public comun și o situație centralizată, neclasificată, pentru fiecare program SAFE, care să indice produsul, compania producătoare, structura de proprietate și control, valoarea activităților contractate în România, natura producției, drepturile tehnologice dobândite și momentul în care capacitatea devine operațională.
În paralel, PATROMIL își reafirmă disponibilitatea de a participa pro bono la un grup de lucru tehnic cu autoritățile, astfel încât expertiza industriei să poată fi utilizată pentru optimizarea contractelor aflate în pregătire, accelerarea etapelor de implementare și maximizarea efectului industrial al finanțării SAFE în România.
„La finalul SAFE trebuie să putem răspunde simplu la două întrebări: ce poate produce România, prin industria sa, cu ce drepturi și garanții de continuitate - și cât de repede putem transforma contractele în capacități industriale efective?” - spune Viorel Manole, director executiv PATROMIL.