Președintele executiv al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR), Călin Cozma, spune că „un angajat care vine din Nepal are pretenții mai mici decât un angajat din România”, dar angajarea lucrătorilor români ar putea fi impulsionată dacă statul ar scădea taxele pe muncă.
„Este nevoie de forța de muncă din străinătate, pentru că nu avem suficientă forță de muncă în România, pentru că oamenii pleacă în alte țări. Dar, în același timp, se caută forță de muncă din străinătate și pentru că ea este mai ieftină. Trebuie să fim foarte sinceri când spunem că un angajat care vine din Nepal câștigă mai puțin și are pretenții mai mici decât un angajat din România”, a spus Cozma, chestionat de StartupCafe, într-o conferință.
Omul de afaceri, care a construit businessuri în HoReCa, evenimente și agricultură, susține, însă, că mulți patroni români din domeniul ospitalității își doresc să angajeze personal din România, dar este nevoie ca statul să scadă taxele pe salariile mici.
„Dar eu personal și mulți colegi din industrie ne-am dori să avem angajați români calificați, pe care să-i plătim bine. De aceea am venit și cu propunerea de subvenționare a plății pe salariile mai mici la angajați, să putem să ne ținem angajații români, să putem să lucrăm cu ei și să ne folosim de forța de muncă de aici”, a completat Cozma.
Potrivit unui studiu citat de șeful FPIOR, sectorul HoReCa românesc a pierdut 25.000 de angajați în anul 2025 comparativ cu anul 2024.
„Pentru a lua acești copii sau oameni, ca să-i califici, pentru mine sunt niște costuri”
Președintele executiv al FPIOR solicită statului român să suporte și o parte din costurile pe care le au restaurantele cu angajații tineri, care „ies probabil nepregătiți din școli”.
„La nivel național, în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani este rata cea mai mare de șomaj, aproximativ 30%. Asta înseamnă că avem o problemă și în școli, pentru că ei ies probabil nepregătiți din școlile respective și de aceea nu pot fi angajați în industrie și avem nevoie de acea educație practică pe care nu au primit-o în școli și pe care pot să o facă în restaurantele noastre. Pentru a lua acești copii sau oameni ca să-i califici, pentru mine sunt niște costuri, iar aceste costuri vrem să le împărțim cu statul român și, în momentul acela, se reduce și șomajul în rândul tinerilor și, mai departe, putem să angajăm români, care, la rândul lor, își dezvoltă familii și îi ținem aici, în România”, a mai spus Călin Cozma.
La rândul ei, Corina Macri, vicepreședintă a FPIOR, s-a referit la învățământul dual și a reclamat faptul că, în prezent, elevii care fac practică în restaurante sunt obligați să se întoarcă în liceu, după ce firmele investesc trei ani în pregătirea lor practică.
„Noi ne-am implicat foarte mult și în învățământul dual și ne-am fi dorit ca acești copii să vină mai departe, dar s-a schimbat reglementarea: după ce copiii fac trei ani de învățământ dual, școala îi obligă acum să se întoarcă un an, să facă liceul. Gândiți-vă, trei ani în care noi am investit în niște copii, vrem să facem cu ei învățământ, să-i pregătim pentru noi și ei se întorc înapoi în liceu, au pierdut orice contact cu liceul, îi pierdem și noi, pentru că noi am investit trei ani, am fi vrut să continuăm ucenicia cu ei și nu mai putem lucra. Cine ia aceste măsuri, cine a gândit această formă de învățământ tehnologic clar nu a avut nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în realitate”, a afirmat Corina Macri, care are o serie de afaceri HoReCa în Banat.