Uber spune că serviciile sale de curse autonome se vor extinde treptat în Europa, în contextul în care primele robo-taxiuri au început deja să transporte pasageri pe continent. StartupCafe.ro a întrebat compania dacă România și Bucureștiul sunt luate în calcul pentru o astfel de extindere și ce ar trebui să se schimbe pentru ca mașinile fără șofer să poată ajunge și pe străzile Capitalei.
„La Uber, explorăm în permanență opțiuni și piețe pentru diferite servicii. Serviciul de curse autonome se va extinde treptat în Europa și în restul lumii”, a transmis Biroul de presă Uber pentru StartupCafe.ro.
Răspunsul vine într-un moment în care cursa pentru robo-taxiuri se mută tot mai vizibil în Europa.
Din august 2026, utilizatorii Uber din Zagreb pot solicita direct din aplicație o cursă cu un vehicul autonom. Tehnologia este furnizată de compania Pony.ai, flota este operată local de Verne, iar Uber pune la dispoziție platforma prin care pasagerii comandă cursele.
La lansare, vehiculele au avut la bord un operator autorizat, ca etapă intermediară înaintea trecerii la funcționarea complet autonomă. În septembrie, Pony.ai și Verne au început deja în Zagreb și testele cu pasageri în vehicule complet fără șofer, pe drumuri publice.
Peste 2.000 de robo-taxiuri Uber și Pony.ai în Europa
Extinderea nu se oprește însă la Zagreb.
Uber și Pony.ai au anunțat în august că vor să desfășoare peste 2.000 de robo-taxiuri în Europa, iar parteneriatul urmează să fie extins în încă patru orașe europene.
Detaliile privind noile piețe vor fi anunțate etapizat.
Este contextul în care StartupCafe.ro a întrebat Uber dacă Bucureștiul sau România sunt luate în calcul ca potențiale piețe, care ar putea fi un termen realist pentru un proiect-pilot dacă legislația ar permite operarea vehiculelor autonome și care sunt principalele condiții pe care România ar trebui să le îndeplinească.
Compania nu a indicat, în răspunsul transmis publicației noastre, un calendar sau o listă de piețe viitoare, dar a subliniat că analizează permanent noi opțiuni și că serviciul de curse autonome va continua să se extindă în Europa.
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca robo-taxiurile să poată circula
Una dintre problemele importante în dezvoltarea acestei piețe este siguranța.
În prezent nu există un standard unic care să stabilească, la nivel global, când un vehicul autonom poate fi considerat suficient de sigur pentru a opera într-un serviciu comercial destinat publicului.
În industrie se conturează însă o serie de standarde și bune practici pe baza cărora companiile își construiesc propriile proceduri de evaluare.
Uber a dezvoltat, în acest sens, programul Autonomous Mobility & Delivery Safety Program, prin care analizează modul în care potențialii parteneri tratează siguranța înainte ca vehiculele sau roboții autonomi să fie integrați în rețeaua companiei.
Evaluarea nu se încheie în momentul lansării. Procesul urmărește și modul în care sistemele continuă să opereze după intrarea în rețeaua Uber, atât în cazul transportului de persoane, cât și în cazul serviciilor autonome de livrare.
Compania a publicat și un ghid de siguranță pentru partenerii care dezvoltă servicii autonome, bazat pe standardele și bunele practici disponibile în prezent în industrie.
Cu alte cuvinte, pentru ca un robo-taxi să poată fi comandat într-o zi în București nu este suficient ca tehnologia să existe și o platformă precum Uber să vrea să o ofere.
Este nevoie și de cadrul legal care să permită testarea și operarea vehiculelor autonome, de proceduri pentru autorizarea acestora, de reguli privind responsabilitatea în cazul unui incident și de mecanisme prin care siguranța tehnologiei să poată fi verificată.
Ce spun taximetriștii români: „O oportunitate”
Apariția robo-taxiurilor nu este privită însă exclusiv ca o amenințare de industria tradițională de transport.
Dan Boabeș, patronul Meridian Taxi, spunea într-un interviu recent acordat StartupCafe.ro că ar fi dispus să introducă vehicule autonome în propria flotă dacă acestea ar deveni legale și rentabile în România.
„Fără nicio îndoială”, răspundea antreprenorul când l-am întrebat dacă Meridian ar opera astfel de mașini.
Boabeș vede apariția robo-taxiurilor drept „o oportunitate”, nu doar ca pe un concurent al companiilor actuale de taxi.
Modelul folosit deja de Uber în Zagreb arată, de altfel, că apariția vehiculelor autonome nu presupune neapărat ca platforma să dețină întreaga flotă.
În Croația, tehnologia autonomă este furnizată de Pony.ai, Verne este proprietarul și operatorul local al flotei, iar Uber integrează mașinile în platforma sa.
Este un model care lasă loc, cel puțin teoretic, și unor operatori locali de transport.
Piața europeană a robo-taxiurilor începe astfel să se formeze chiar acum. Iar pe măsură ce Uber și ceilalți mari jucători își extind serviciile pe continent, întrebarea pentru România va deveni tot mai puțin dacă tehnologia va ajunge aici și tot mai mult când va exista cadrul care să-i permită să intre pe stradă.