Antreprenorul brașovean Lucian Peticilă, fondatorul și acționarul majoritar al companiei Visual Fan, care deține brandul de electronice și electrocasnice Allview, dar și afaceri cu panouri solare, consideră că „energia fotovoltaică nu poate rezolva singură dezechilibrele actuale”.
În contextul crizei energetice cauzate de scăderea debitului Dunării, StartupCafe s-a îndreptat către antreprenorii români din sectorul energiei regenerabile, pentru a înțelege viziunea lor asupra stării de alertă energetică, în care Guvernul a îndemnat populația și firmele să facă economii la curentul electric.
Compania românească Visual Fan face afaceri anuale de până la 200 de milioane de lei, în mai multe domenii: comercializează telefoane mobile, electrocasnice și electronice sub brandul propriu Allview, vine și mașini electrice tot Allview, sisteme integrate hardware-software și oferă și soluții de panouri fotovoltaice.
„Energia fotovoltaică are un rol important în reducerea presiunii asupra sistemului energetic, deoarece poate fi instalată într-un interval relativ scurt și produce preponderent în orele de zi, când consumul din industrie, comerț și climatizare este ridicat. Totuși, contribuția sa trebuie privită în ansamblul sistemului: producția nouă devine cu adevărat utilă atunci când este susținută de capacități de racordare, stocare și management al energiei”, a declarat fondatorul Allview, Lucian Peticilă, pentru StartupCafe.ro.
„În același timp, energia fotovoltaică nu poate rezolva singură dezechilibrele actuale. Dezvoltarea capacităților de producție trebuie corelată cu investiții în stocare, modernizarea rețelelor și digitalizarea managementului energetic. Din acest motiv, în proiectele pe care le analizăm, componenta de stocare este avută în vedere încă din etapa de proiectare, nu tratată ca o completare ulterioară”, a completat antreprenorul brașovean.
Prin divizia Allview Energy, Visual Fan a dezvoltat Centrala Electrică Fotovoltaică de la Țăndărei, județul Ialomița, un proiect de aproximativ 46 MWp (45,15 MW potrivit capacității contractate), pentru care lucrările de construcție și montaj au fost finalizate în februarie 2026. Proiectul a fost implementat în regim Full EPC și a inclus parcul fotovoltaic, o stație electrică 35/110 kV, o linie electrică subterană de 110 kV de aproximativ 15 km și un sistem de supraveghere, control și achiziție de date (SCADA) integrat pentru parc și stație.
Astfel, proiectul a cuprins componente de producție, transport și integrare în rețea.
„Din perspectiva pieței, una dintre provocările majore nu mai este doar instalarea panourilor, ci integrarea efectivă a proiectului în sistemul energetic. Experiența de la Țăndărei arată că valoarea unui proiect fotovoltaic este dată de funcționarea coerentă a întregului ansamblu: parc, stație de transformare, linie de evacuare, protecții, automatizări și SCADA”, susține Peticilă.
Problema este că energia solară este produsă pe timp de zi - logic - dar în prezent se consumă mult noaptea.
„Lipsa unor capacități suficiente de stocare limitează semnificativ beneficiile pe care le pot aduce sursele regenerabile. În anumite intervale, sistemul poate avea un surplus de producție solară, iar câteva ore mai târziu poate apărea un deficit care trebuie acoperit la costuri mai ridicate. Stocarea permite transferul energiei din orele cu producție abundentă către perioadele de consum de seară și contribuie la reducerea variațiilor din sistem.
Din punct de vedere tehnic și economic, nu contează doar puterea instalată a bateriei, ci și capacitatea de stocare, durata de descărcare, profilul de funcționare, condițiile de racordare și accesul la mecanismele de valorificare a flexibilității. Soluția trebuie dimensionată în raport cu obiectivele reale ale proiectului, iar experiența practică de implementare și exploatare devine esențială pentru limitarea riscurilor tehnice și comerciale”, atrage atenția omul de afaceri.
Peticilă spune că firma sa a terminat 2 proiecte fotovoltaice cu stocare pe baterii (BESS): proiectul BESS de la Teiuș, cu o capacitate de stocare de 120 MWh, implementat în regim Full EPC și energizat după finalizarea etapelor de construcție, integrare și testare, precum și proiectul BESS de la Toplița, cu o capacitate de 65 MWh.
„Un sistem BESS bine proiectat poate îndeplini simultan mai multe funcții: optimizarea autoconsumului și a injecției în rețea, transferul energiei către intervalele cu prețuri mai favorabile, participarea la servicii de echilibrare și respectarea limitărilor impuse prin soluția de racordare. Pentru investitor, aceasta înseamnă o utilizare mai predictibilă a activului și un model economic mai robust”, susține Peticilă.
O altă problemă este capacitatea de racordarea pentru distribuția energiei produse de panouri.
„În prezent, principala limitare a multor proiecte nu este disponibilitatea modulelor fotovoltaice, ci capacitatea de racordare și ritmul de modernizare a rețelelor. Sistemul energetic a fost proiectat în principal pentru un model centralizat, în timp ce producția actuală devine tot mai distribuită și mai variabilă. Această schimbare necesită investiții în stații, linii, celule, protecții, automatizări și sisteme de control.
Un al doilea factor este durata proceselor de avizare și coordonarea dintre investitor, operatorul de distribuție, Transelectrica, proiectanți și autorități. Aceste etape nu pot fi eliminate, dar pot fi gestionate mai riguros prin planificare, documentație tehnică bine pregătită, responsabilități contractuale clare și monitorizarea permanentă a termenelor. Visual Fan urmărește această abordare prin echipe integrate de proiectare, achiziții și management de proiect, precum și prin mecanisme contractuale care alocă transparent riscurile între părți.
O altă provocare este deficitul de specialiști, resimțit la nivelul întregii piețe. Pentru a limita riscurile generate de transferul informațiilor între etape, Visual Fan utilizează o structură integrată, în care echipele implicate în ofertare, proiectare, execuție, punere în funcțiune și mentenanță lucrează coordonat pe întreg ciclul proiectului”, a mai explicat Lucian Peticilă. .
„Prin urmare, dezvoltarea energiei solare nu depinde doar de capacitatea instalată, ci și de câtă energie poate fi transportată, stocată și utilizată în condiții de siguranță. În următorii ani, investițiile în infrastructura electrică și flexibilitatea sistemului vor fi la fel de importante ca investițiile în producție”, mai crede el.
Referitor la lipsa capacităților de stocare, în România, omul de afaceri a explicat că dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice au profitat de costurile relativ mici ale panourilor. Ulterior, adăugarea sistemelor de stocare vine cu un impact asupra proiectelor inițiale.
„Diferența de ritm are atât cauze economice, cât și tehnice. În prima etapă a tranziției energetice, finanțările și modelele de afaceri s-au concentrat în principal asupra capacităților de producție. Tehnologia fotovoltaică era matură, costurile erau în scădere, iar veniturile puteau fi estimate mai ușor. În schimb, proiectele de stocare aveau costuri mai ridicate, iar piețele și mecanismele de remunerare pentru serviciile furnizate sistemului erau încă în dezvoltare.
Din punct de vedere tehnic, stocarea nu este un echipament care poate fi adăugat fără impact asupra proiectului inițial. Ea poate necesita celule suplimentare în stație, sisteme de management al energiei, protecții dedicate, măsuri de securitate la incendiu, autorizări specifice și un regim distinct de operare și mentenanță. Din acest motiv, integrarea bateriei trebuie analizată încă din faza de proiectare, chiar și atunci când investiția efectivă este prevăzută pentru o etapă ulterioară”, a mai explicat Peticilă.
Pentru antreprenorii din comunitatea StartupCafe, care resimt impactul crizei energetice, mai ales în domenii ca HoReCa, producția sau comerțul cu produse alimentare, patronul Visual Fan are următoarele recomandări:
- „Primul sfat este ca investiția să pornească de la profilul real de consum, nu de la o putere instalată aleasă generic. Rentabilitatea unei soluții fotovoltaice depinde în mare măsură de autoconsum, de distribuția consumului pe parcursul zilei și de posibilitatea de a utiliza sau stoca energia produsă.
- Înainte de solicitarea ofertelor, este utilă analizarea curbei de consum la intervale de 15 minute, pentru o perioadă reprezentativă care să includă zile lucrătoare și weekenduri. Pe baza acestor date pot fi estimate corect puterea optimă, producția, gradul de autoconsum, necesarul de stocare și perioada realistă de recuperare a investiției.
- Pentru comerțul alimentar și HoReCa, consumul aferent refrigerării reprezintă o bază relativ constantă și se suprapune favorabil cu producția fotovoltaică din timpul zilei. O instalație corect dimensionată poate acoperi o parte importantă din consumul propriu și poate limita energia excedentară injectată în rețea. Ca regulă de prudență, dimensionarea trebuie raportată la consumul de bază din timpul zilei și la puterea aprobată prin documentația de racordare.
- Dincolo de diferențele de dimensiune și complexitate, toate aceste proiecte au avut la bază aceeași metodologie de inginerie, perfecționată și validată în sute de implementări. Aceasta pornește de la analiza detaliată a consumului și simularea producției de energie, continuă cu proiectarea instalațiilor electrice, dimensionarea echipamentelor și a sistemelor de protecție, elaborarea documentației necesare pentru racordare și autorizare, iar ulterior include punerea în funcțiune, testarea și serviciile de mentenanță. Metodologia care stă la baza proiectelor energetice de mari dimensiuni poate fi aplicată cu aceeași rigoare și eficiență proiectelor comerciale de dimensiuni mai mici, oferind beneficiarilor soluții optimizate, sigure și scalabile, adaptate nevoilor lor specifice”.