Numărul companiilor care au intrat în insolvență în România a crescut cu 43,1% în primul semestru din 2026, însă falimentele au scăzut cu 42% față de aceeași perioadă a anului trecut. În total, 303 firme au ajuns în proceduri colective în primele șase luni ale anului, cu 36,9% mai multe decât în primul semestru din 2025, în timp ce procedurile de concordat preventiv s-au dublat, potrivit unei analize realizate de INFINEXA Insights. Studiul nu include microîntreprinderile.
Companiile aflate în dificultate sunt tot mai mari
Potrivit analizei, creșterea numărului de insolvențe este însoțită de o majorare și mai accentuată a dimensiunii companiilor afectate.
„Mai important decât creșterea de 40% a numărului de dosare de insolvență e că valoarea companiilor afectate a crescut și mai mult; vorbim despre firme cu active mai mari și cu mai mulți angajați decât media anilor trecuți. Practic, dificultatea nu doar se extinde, ci se mută spre companii cu greutate reală în economie, iar efectele unei insolvențe la acest nivel se resimt mult dincolo de firma în sine: în lanțul de furnizori, în piața muncii locală, în creditorii implicați", a declarat Adrian Lotrean, fondator și CEO INFINEXA.
Valoarea activelor imobilizate ale companiilor intrate în insolvență a ajuns la 3,35 miliarde de lei, în creștere cu 216% față de primul semestru din 2025.
În același timp, companiile care au intrat în faliment au cumulat active de aproximativ 100 milioane de lei, cu 47,4% mai puțin decât în urmă cu un an.
Comerțul și construcțiile conduc clasamentul
Cele mai multe proceduri colective au fost deschise în comerț și construcții, două domenii caracterizate prin marje reduse, dependență ridicată de capitalul de lucru și finanțarea din creditul furnizorilor.
În total, 224 dintre cele 303 companii aflate în proceduri colective provin din cinci sectoare economice: comerț, construcții, industrie prelucrătoare, agricultură și transport.
Comerțul ocupă primul loc, cu 70 de companii aflate în proceduri colective. Acestea însumează active de aproape un miliard de lei, o cifră de afaceri cumulată de peste 5 miliarde de lei și 1.663 de angajați.
Construcțiile urmează cu 64 de companii.
Agricultura și industria alimentară ies în prim-plan
Una dintre cele mai mari schimbări observate de autorii analizei apare în agricultură.
Dacă în primul semestru din 2025 au fost deschise doar 12 proceduri colective, cu active totale de aproximativ 80 milioane de lei, în aceeași perioadă din 2026 numărul acestora a ajuns la 44, iar valoarea activelor implicate a crescut la 1,24 miliarde de lei.
„Așa cum am arătat anterior, șocurile pe care le-a încasat industria au erodat treptat bilanțurile, care ajung, abia după câteva luni, în fața instanței. Agricultura nu a intrat în criză în 2026, însă abia acum a devenit vizibilă în registrele tribunalelor. Numărul dosarelor nu anunță o criză viitoare, ci confirmă una deja consumată la nivelul fundamentelor financiare”, a spus Adrian Lotrean.
Și industria prelucrătoare concentrează active importante. Potrivit analizei, cea mai mare parte a valorii activelor din acest sector este generată de o companie din industria procesării cărnii de pasăre aflată în concordat preventiv, iar șase dintre primele zece companii după valoarea activelor provin din industria alimentară.
Paradoxul fiscal semnalat de autorii analizei
Radiografia INFINEXA atrage atenția și asupra unui mecanism fiscal care, potrivit autorilor, poate afecta companiile care ies cu succes din reorganizare.
Conform analizei, reducerea datoriilor obținută în cadrul reorganizării judiciare este tratată fiscal drept venit impozabil, chiar dacă societatea nu încasează efectiv bani. Astfel, compania poate deveni obligată să plătească impozit pe profit pentru un câștig contabil rezultat din ștergerea unor datorii.
Autorii studiului consideră că această situație poate crea noi presiuni financiare imediat după ieșirea din reorganizare și susțin că este necesară o modificare legislativă pentru a facilita redresarea companiilor aflate în dificultate.