În ultimii ani, majoritatea companiilor mari s-au confruntat cu experiențe de tip ghosting în procesele de recrutare: mulți candidați, deși au aptitudinile necesare pentru postul la care aplică, încetează brusc comunicarea cu recrutorii, fără vreo explicație, arată o analiză.
Procentul se ridică la aproximativ 10% din totalul candidaților (proceselor de recrutare), conform estimărilor Arthur Hunt, companie de consultanță în HR, iar acest comportament este întâlnit frecvent la tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, fiind „un mecanism de evitare, lipsă de asumare sau frică de tranziție către experiențe noi”.
Comportamentul de tip ghosting are consecințe pentru candidați, potrivit analizei. Astfel, profilurile acestora rămân marcate în evidențele recrutorilor, care îi elimină din eventuale procese viitoare de recrutare.
Fenomenul de ghosting s-a accentuat în ultimii ani pe piața muncii, fiind împrumutat din social media, din extinderea popularității aplicațiilor de dating. Totodată, a contribuit și perioada pandemică, caracterizată prin distanțare socială și comunicare prin intermediul diferitelor platforme sociale, potrivit companiei de consultanță în HR.
În alte țări europene, precum Franța, Polonia sau Slovacia, fenomenul se resimte deja și la persoanele de peste 50 de ani și poate îmbrăca și forma ruperii promisiunii ferme făcute angajatorilor, fără niciun semn care să prevestească această ruptură.
Potrivit datelor Arthur Hunt International, 1 din 3 candidați abandonează procesul de schimbare a jobului, în fazele finale, după semnarea ofertei sau a contractului de muncă.
Astfel, fenomenul de ghosting tinde să se extindă în viitor și la alte categorii de vârste și în România, punctează specialiștii din România ai companiei.
„În acest moment, vorbim de o stare de normalitate periculoasă pentru societate, la acest segment de vârste - și vorbim despre roluri de middle management, deci candidați care au o anumită experiență. Suntem martorii interacțiunii cu fațete distincte ale personalității candidaților, aflate într-o aparentă dizarmonie, ce par a nu comunica între ele. La începutul procesului, experimentăm fațeta entuziasmată a candidatului, motivat de oportunitățile de dezvoltare și de viitorul ofertant. În această fază, candidatul face eforturi de a seduce viitorul angajator, pentru a fi el cel ales. Această fațetă este abrupt înlocuită cu cea a crudei realități, în care candidatul înțelege costurile tranziției, riscurile la care se expune, prețul pe care trebuie să îl plătească pentru a accesa starea de bine imaginată anterior și atunci îngheață procesul și dispare,” declară psiholog Alina Sîrbu, partner Arthur Hunt România.
Există câteva recomandări de care firmele și angajații din România ar putea ține cont pentru gestionarea experiențelor de tip ghosting, conform analizei:
- La nivel individual, cei care se regăsesc în această ipostază trebuie să mențină o atenție echilibrată pe tot parcursul procesului, atât asupra beneficiilor cât și a costurilor schimbărilor.
- De asemenea, să își auto-antreneze curajul de a începe noi activități, de orice natură, de a privi cu deschidere noutățile și să privească retrospectiv pentru a calibra costul schimbării imaginate la început cu costul real “plătit”.
- Un al treilea aspect important este de a se reconcentra pe interacțiunile față în față și pe realitatea imediată.
- Companiile trebuie să adopte programe care să restimuleze interacțiunea dintre oameni.
- La nivelul sistemului educațional din România, este nevoie de măsuri sistemice care să reconecteze tinerii în interacțiuni directe, care să le permită antrenarea capacității de reglare emoțională și socială necesare pentru o viață echilibrată și asumată.
Procentul în care se înregistrează fenomenul de ghosting variază în funcție de industrie, însă la nivel general acesta este întâlnit în ultimii ani în toate proiectele de recrutare pentru segmentul de middle management, conform specialiștilor companiei.
În rolurile financiare și de IT acesta este cel mai ridicat (28%), în alte roluri tehnice acesta este de 22%, iar la nivel general se situează la 10%. Aceasta în condițiile în care, la nivelul anului 2019, fenomenul de ghosting se înregistra doar în cazuri excepționale, fără impact statistic.