Comisia Europeană a reamintit luni, 31 august 2026, că în această zi este termenul final până la care statele membre UE, inclusiv România, au „termenul final de punere în aplicare a reformelor și a investițiilor prevăzute în planurile lor naționale de redresare și reziliență”.
„Ziua de astăzi marchează o etapă importantă pentru Mecanismul de redresare și reziliență, piesa centrală a NextGenerationEU, statele membre ajungând la termenul final de punere în aplicare a reformelor și a investițiilor prevăzute în planurile lor naționale de redresare și reziliență. Acesta este un moment definitoriu pentru răspunsul comun și fără precedent al UE la două crize majore: pandemia de COVID-19 și invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia”, a precizat Comisia, într-un comunicat transmis, luni, comunității antreprenoriale StartupCafe.
Cât a primit România până acum din PNRR
Până în perzent, România a primit din PNRR 12,97 miliarde EUR, din care 8,65 miliarde EUR sub formă de fonduri nerambursabile și 4,32 miliarde EUR sub formă de împrumuturi cu dobândă mică, în urma a patru cereri de plată aprobate, conform datelor oficiale de la Comisia Europeană. Acești bani conțin și avansul acordat la începutul programului, din care se vor retrage proporțional sumele conform nivelului de nerealizare.
Până în prezent, România figurează cu 52% jaloane și ținte realizate, 46% neevaluate de Comisie și 1% suspendate.
Planul de redresare și reziliență al României este finanțat cu 20,1 miliarde EUR. Suma este alocată astfel în urma renegocierilor succesive ale planului. Inițial, România a avut prin PNRR o alocare de 29,18 miliarde euro.
România a depus în 15 august 2026 cererea de plată 5, iar o a 6-a cerere a intrat în pregătire. Mai departe România trebuie să demonstreze că investițiile și reformele rămase pot fi realizate și verificate înainte de expirarea termenelor europene.
Ce urmează, în cadrul PNRR
Comisia a dat luni undă verde cererii finale de plată a Suediei, care a finalizat cu succes 100 % din investițiile și reformele legate de planul său de redresare și reziliență, la scurt timp după Danemarca. Până în prezent au fost plătite 440 de miliarde EUR, până la sfârșitul anului 2026 urmând să se plătească încă 133 de miliarde EUR. Lunile următoare oferă ocazia de a profita de acest impuls și de a valorifica întregul potențial al NextGenerationEU.
Statele membre trebuie să își prezinte cererile finale de plată în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență până la 30 septembrie 2026, împreună cu toate documentele justificative, iar Comisia va finaliza toate plățile până la 31 decembrie 2026.
Începând de marți, 1 septembrie 2026, „acțiunile realizate de statele membre nu mai pot fi luate în considerare de Comisie pentru evaluarea cererilor lor de plată, inclusiv pentru plățile deja suspendate, și nu mai poate fi adoptată nicio modificare a planurilor de redresare și reziliență”, avertizează CE.
Cu până la 573 de miliarde EUR disponibile sub formă de granturi și de împrumuturi, Mecanismul de redresare și reziliență, cu rol în atenuarea impactului economic și social al pandemiei de COVID-19, are scopul de a sprijini eforturile statelor membre în ceea ce privește:
- consolidarea rezilienței economice și stimularea creșterii sustenabile;
- accelerarea tranziției curate și a celei digitale, aliniindu-se la obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050;
- sporirea competitivității prin inovare, crearea de locuri de muncă și reforme structurale.
„Plățile din cadrul MRR se bazează pe performanță, asigurând faptul că fondurile sunt plătite numai după implementarea cu succes a reformelor și a investițiilor convenite”, precizează Comisia Europeană.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat:
„NextGenerationEU a contribuit la protejarea cetățenilor și a economiilor noastre într-o perioadă de mare incertitudine. A accelerat tranziția curată și cea digitală, reducând dependența Europei de energia importată. Reformele și reziliența vor aduce beneficii Europei timp de multe generații.”
Ce mai spune Comisia Europeană:
- „NextGenerationEU a sprijinit activitatea economică într-un moment critic, a ajutat la menținerea șomajului la niveluri scăzute record și a accelerat investițiile strategice în energia din surse regenerabile, în eficiența energetică și în tehnologiile curate. Aceste eforturi au consolidat independența energetică a Uniunii și au contribuit la punerea bazelor pentru o mai bună protecție împotriva prețurilor volatile ale combustibililor fosili. Utilizarea pe scară largă a surselor regenerabile de energie și reformele conexe finanțate prin planurile naționale de redresare și reziliență au redus dependența Europei de combustibilii fosili importați și i-au consolidat reziliența la șocurile externe.
- NextGenerationEU a demonstrat, de asemenea, o lecție importantă pentru viitorul Europei: investițiile publice au un impact deosebit de puternic atunci când sunt însoțite de reforme structurale. Prin corelarea finanțării cu agendele naționale de reforme și de investiții ambițioase, NextGenerationEU a oferit o schiță pentru un model de creștere mai puternică a UE bazat pe reziliență, pe sustenabilitate, pe productivitate și pe coeziune.
- Mai presus de toate, NextGenerationEU a demonstrat forța unității europene, dovedind faptul că, atunci când Europa acționează rapid, cu ambiție și împreună, poate face față unor provocări excepționale. Punerea în aplicare a planurilor naționale a necesitat eforturi susținute din partea statelor membre, a instituțiilor UE, a părților interesate și a cetățenilor deopotrivă. Europa intră acum în etapa finală a Mecanismului de redresare și reziliență, fiind deja realizate progrese semnificative”.