România devine stat fondator al noii Defense, Security and Resilience Bank (DSRB), o instituție financiară internațională creată pentru a mobiliza capital destinat investițiilor în apărare, infrastructură critică și reziliență, se arată într-un comunicat transmis comunității antreprenoriale StartupCafe. Totodată, Bucureștiul va găzdui biroul regional al băncii pentru flancul sudic, ceea ce oferă României un rol în mecanismele de decizie și acces la un nou instrument de finanțare pentru proiecte strategice și companii din domenii precum apărarea, energia, securitatea cibernetică și tehnologiile emergente.
Potrivit Ministerului Finanțelor, alegerea Bucureștiului pentru găzduirea biroului regional al DSRB este rezultatul negocierilor dintre statele fondatoare și consolidează poziția României în noua arhitectură financiară europeană dedicată securității și rezilienței.
Ministerul Finanțelor spune că a participat încă din fazele incipiente la definirea arhitecturii instituționale și a modelului de guvernanță al noii bănci, iar statutul de stat fondator îi oferă României acces atât la noul mecanism financiar, cât și la procesele prin care vor fi orientate finanțările către proiecte strategice.
Ce înseamnă noua bancă pentru antreprenorii români
Din perspectiva mediului de afaceri, una dintre cele mai importante informații este că DSRB își propune să finanțeze inclusiv companii private, în special IMM-uri din industria de apărare și din sectoarele conexe.
Conform comunicatului, instrumentele pe care banca le va dezvolta ar putea include împrumuturi, garanții și investiții de capital destinate extinderii capacităților de producție, inovării, dezvoltării tehnologiilor emergente și integrării companiilor în lanțurile internaționale de aprovizionare. Pe lângă industria de apărare, finanțările ar putea viza proiecte din infrastructură critică, transport, energie, digitalizare, securitate cibernetică și alte tehnologii relevante pentru reziliență și securitate.
Nazare: „Apărarea colectivă are nevoie de capital colectiv”
„România nu intră în acest proiect ca simplu participant, ci ca stat fondator care a contribuit la construcția noii instituții încă de la început. Securitatea României și securitatea aliată nu mai pot fi privite doar prin prisma planificării militare; ele au nevoie de finanțare predictibilă, capital mobilizat inteligent, infrastructură strategică și industrie capabilă să livreze. Apărarea colectivă are nevoie de capital colectiv. Prin DSRB, deschidem o nouă sursă de finanțare pentru proiectele strategice ale României și pentru companiile românești din domenii cu valoare adăugată ridicată - apărare, infrastructură critică, energie, securitate cibernetică și tehnologii emergente. Faptul că Bucureștiul va găzdui biroul regional al băncii reprezintă o recunoaștere a rolului României la Marea Neagră și pe Flancul Estic și, în același timp, o oportunitate concretă de a transforma această poziționare strategică în proiecte, investiții și dezvoltare economică”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
O bancă nouă, complementară mecanismelor existente
Ministerul Finanțelor precizează că DSRB nu va înlocui instituțiile financiare internaționale existente, ci va completa actuala arhitectură de finanțare prin mobilizarea capitalului public și privat pentru investiții strategice în domenii unde necesarul de finanțare este în creștere.
Concepută să funcționeze la scară internațională, banca urmărește trei direcții principale: finanțare pe termen lung pentru guverne, sprijinirea unor procese de achiziții publice mai rapide în domeniul apărării și mobilizarea capitalului privat prin mecanisme de garantare care să faciliteze creditarea companiilor din întregul lanț de aprovizionare al industriei de apărare și securitate.
Pentru antreprenorii români, miza va depinde de modul în care DSRB își va operaționaliza instrumentele financiare și de criteriile de eligibilitate care vor fi stabilite în etapa următoare. Dacă acestea vor deveni funcționale, IMM-urile și companiile care dezvoltă produse și tehnologii cu utilizare în apărare, securitate, energie sau infrastructură critică ar putea avea acces la o nouă sursă de finanțare, într-un moment în care investițiile europene în aceste domenii sunt în creștere.